De unde poate izvorî? Din prisosul inimii. De unde atât de multă acumulată? Poate din decepţii, invidie, răni sufleteşti. Dar oricare ar fi motivele, nu avem nici o scuză pentru că o simţim. Chiar dacă aşa ni se pare. Chiar dacă ni se pare că suntem îndreptăţiţi să urâm, că suntem îndreptăţiţi să făurim planuri de răzbunare, de fapt…suntem îndreptăţiţi să iertăm.
Te-ai uitat la faţa unui om când e cuprins de acest macabru sentiment numit:răutate? Din cel mai frumos om, cu cele mai armonioase trăsături, cel mai senin zâmbet şi ochii cei mai fermecători…se transformă pe loc într-o creatură fără nume. Fruntea i se încreţeşte, în ochi îi sclipeşte o lumină sumbră, gura îi este strânsă şi încleştată şi muşchii feţei contractaţi. Da, asta face răutatea. Ne urâţeşte. Ne transformă în nişte oameni greu de recunoscut şi uneori ne îndeamnă la fapte nevrednice de noi. Astfel, ajungem să facem rău celor din jurul nostru şi, în primul rând, nouă înşine. Şi de ce? Doar pentru că ne simţim îndreptăţiţi…
scris de Alina Ilioi . capshunik.wordpress.com
Trimite si altora linkul acestui articol:
Crestin Total recomanda :
Kerigma.ro 
www.liferomania.ro 
www.vilaelim.ro www.clcromania.ro 
www.nouasperanta.ro 
www.faclia.ro www.carti-duhovnicesti.ro 
www.sufletsilumina.ro www.hainecrestine.blogspot.com
Anunta-ti si prietenii de acest articol prin:
Foarte adevarat