
Poate ai în minte lucruri despre care știi că Dumnezeu (prin Biblie, prin predici și altele) are ceva de zis despre un domeniu din viața ta, dar încă nu vrei din toată inima să declari biruința Lui peste acele lucruri. Sau, poate, nu ai, dar nici nu ești interesat din toată inima să afli. Ce trist e ca cineva să se ‘roage’ mult fără să caute acest dialog. Fie să întrebe și să asculte, fie să ceară și să creadă. Oare nu ni se mai pare interesantă neprihănirea (nevinovăția) ? Sau faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte ca să umblăm în ele (Efeseni 2:10) ? Sau judecățile Lui (Psalmul 19:9,10) ?
Iuda 1: 24, 25:
“Iar Aceluia care poate să vă păzească de orice cădere şi să vă facă să vă înfăţişaţi fără prihană şi plini de bucurie înaintea slavei Sale, singurului Dumnezeu, Mântuitorul nostru, prin Isus Hristos, Domnul nostru, să fie slavă, măreţie, putere şi stăpânire, mai înainte de toţi vecii, şi acum, şi în veci. Amin.|”