Stăteam și mă gândeam la faptul că uneori stai cu un om 5 ani și abia îți spune că te apreciază, te ia în brațe o dată pe an și greu te poate descrie într-un mod pozitiv, însă acest om al străzii părea că iubește pe toată lumea.
Oare ar trebui să dormim o vreme sub cerul liber ca să realizăm adevăratele valori, oare va trebui să ajungem să băgăm tot ce avem într-o pungă ca să ne destresăm de tot ce ne înconjoară și să ajungem să vedem valoare în oameni și nu în lucruri.
Îmbrățișarea lui a lăsat un miros urât pe hainele mele dar a fost ciudat că în suflet mi-a lăsat căldură. Mi-aș dori ca toți prietenii mei să fie calzi ca el. Meditând la acest om am făcut o rugăciune, am zis așa: Doamne, vreau să dau mai multe îmbrățișări, să am mai multe cuvinte bune pentru oameni și să-i vorbesc de bine pe cei din jurul meu!
