Am auzit mulți oameni vorbind despre Dumnezeu, predicând despre Dumnezeu, dând impresia cunoașterii depline și totale a lui Dumnezeu și am trăit cu convingerea că sunt în urmă la capitolul ”înțelegerea lui Dumnezeu”. În aceste zile am ajuns la concluzia că Dumnezeu nu poate fi înțeles, dar că nici nu e nevoie de asta. Ca să Îl înțelegem, ar trebui să fie finit și ar trebui să fie conform percepțiilor noastre, ori El nu e așa.
Desigur că mi-ar plăcea să Îl înțeleg pe El, sau măcar deciziile Sale cu privire la viața mea. Ar fi plăcut dar… nu știu cât de util, cât de folositor. Îmi amintesc situația lui Iov în care, din punct de vedere omenesc totul era pe dos. Un om neprihănit, cel mai neprihănit din timpul său, este lovit fără milă și cu furie de duşmanul sufletelor, și Dumnezeu acceptă ”jocul” propus de el. Nici Iov, nici prietenii săi, nici vreun alt om din acea vreme, nu aveau cum să-L înțeleagă pe Dumnezeu în această situație. Nici măcar noi astăzi. Și totuși Iov are curajul să ceară lămuriri: „Îţi place să chinuieşti, să dispreţuieşti făptura mâinilor Tale, în timp ce faci să-Ţi strălucească bunăvoinţa peste sfatul celor răi ?”
Un timp am crezut că ”tupeul” lui Iov este impardonabil, azi nu mai cred asta. Azi cred că Iov a avut un curaj demn de apreciat și pentru care Dumnezeu, nu îl trăsnește, ci vine cu argumente. Hmmm… uneori preferam să mormăi în barbă, să ”comentez” îndepărtându-mă ca un adolescent răzvrătit. În realitate, cred că Dumnezeu va fi bucuros să ofere răspunsuri oamenilor care le caută dintr-o inimă curată și cu seriozitate, dar aceste răspunsuri nu pot aduce înțelegerea lui Dumnezeu, ci doar a situației cu pricina în cel mai bun caz.
Citeste tot articolul – www.filedinjurnal.ro/un-dumnezeu-de-neinteles/
