Chiar dacă iniţial pare amuzantă, din povestea doamnei medic, de mai sus am învăţat o lecţie nouă: de Crăciun, e obligatoriu ca Isus să fie băgat în biserică! Locul Lui nu e pe străzi. Și nici măcar într-o iesle! Nu bradul, nu ledurile, nu lumânările, nu cadourile şi nici icoanele, colindătorii ori liturghiile ne încălzesc inimile de Crăciun în biserici, ci prezenţa sfântă a Pruncului Isus. Fără El, biserica e moartă. E cimitir spiritual. Cu lumini, dar fără Lumină!
Durerea mare pentru închinători nu este când Pruncul e furat dintr-o iesle, de afară. Ci când e furat din biserică! Căci, din nefericire, chiar și pentru multe lăcașuri din România, chiar de Crăciun, Pruncul tot pe afară rămâne! N-are loc de viaţa duplicitară a enoriaşilor, a preoţilor, a pastorilor. Nu poate intra din cauza hăţişurilor dogmatice, nu trece de gardurile religiei.
Vegheați să nu vă fure cineva Isus-ul. Nici diavolul, nici Moșul, nici bradul, nici sarmalele! Să fiți biserici pline de El! Tocmai din lipsa unui Isus viu, multe biserici se mulţumesc de Crăciun să etaleze un dumnezeu… păpuşă!
Nicolae Geantă http://www.ciresarii.ro
