Ioan 21:17 A treia oară i-a zis Isus: „Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti?” Petru s-a întristat că-i zisese a treia oară: „Mă iubeşti?” Şi I-a răspuns: „Doamne, Tu toate le ştii; ştii că Te iubesc.” Isus i-a zis: „Paşte oile Mele!
Dacă azi Domnul te-ar întreba pe tine sau pe mine dacă Îl iubim, ce am răspunde? Cu siguranţă vom zice toţi: „DA, Doamne, Tu ştii că Te iubim!” Dar dacă Domnul ar îngădui să fim într-un scaun cu rotile, ce am zice? Îl vom mai iubi? Eu stau şi mă întreb oare care ar fi starea mea dacă aş avea un handicap? Oare aş mai avea atâtă râvnă pentru Domnul?
Dacă Domnul va îngădui ca într-o zi să îţi pierzi vederea? L-ai iubi şi atunci fără să murmuri? Dacă ai fi surd sau mut, ai putea să mai iubeşti pe Dumnezeu din toată inima ta?
Zi de zi în rugăciune Îi spunem Domnului ce mult Îl iubim! Îi cântăm cântară prin care Îi declarăm iubirea noastră! Dar aş vrea să te întreb: „Dacă Îl iubeşti cu adevărat pe Domnul, de ce continui să păcătuieşti?” De ce ne mulţumim cu atât de puţin? De ce nu mai arde în noi acea dragoste fierbinte?
Ştiţi ce Îl supără pe Dumnezeu cel mai mult? Apocalipsa 2:4 „Dar ce am împotriva ta, este că ţi-ai părăsit dragostea dintâi.” Dumnezeu nu se mulţumeşte cu un „TE IUBESC” spus de pe vârful limbii! Dumnezeu îţi cunoaşte inima, ştie ce e în ea şi ştie dacă inima ta e predată numai Lui, sau e împărţită între păcat şi sfinţenie!
Dacă Îl iubeşti, de ce te îndepărtezi de EL? De ce atunci când îţi este bine şi cerul e senin, uiţi de Creatorul tău? De ce petreci atât de puţin timp în rugăciune? De ce nu mai arde în tine acel dor fierbinte după Dumnezeu? Am observat de multe ori şi la mine că atunci când sunt în necaz sau boală mă rog Domnului din toată inima mea şi nu mă grăbesc să mă ridic de pe genunchi! De ce nu mai vărsăm lacrimi în rugăciuni, decât atunci când suferim?
Spunem cu toţii că Îl iubim, dar de ce Îi cântăm cântări de laudă doar în biserică şi nu Îl laudăm zi de zi cu inima şi gura noastră? De ce de multe ori ne îndoim de puterea Lui şi nu mai credem că va da răspuns rugăciunilor noastre? De ce nu avem răbdare ca voia Lui să se împlinească în viaţa noastră?
Îi declarăm iubirea, dar ne este ruşine de EL! De ce nu ştie lumea din jurul nostru că suntem copiii Lui? De ce nu răspândim Evanghelia cu gura şi viaţa noastră? Îi spune că Îl iubim, dar ne este ruşine cu EL să-L recunoaştem în toate căile noastre zi de zi! Alergăm atât de des la oameni cu probleme noastre, dar uităm că avem sus la Tatăl un Mijlocitor! Îi cântăm: „Sunt aici la dispoziţia Ta, cheamă-mă, Te voi asculta…” dar când e vorba de slujire şi de a „Culege recolta dintre spini” căutăm scuze şi nu avem timp! Ne dă ocazii de a răspândii Evanghelia, dar suntem prea comozi! Prea ne-am obişnuit cu monotonia şi prea comozi stăm pe băncile bisericii fără să ne implicăm în lucrare! Şi cu toate acestea declarăm că Îl iubim!
Galateni 5:14 Căci toată Legea se cuprinde într-o singură poruncă: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.” Dacă Îl iubesc pe Dumnezeu, îmi voi iubi şi aproapele, pentru că este o poruncă dată de Domnul! Dar când aproapele meu este în necaz, este pe un pat de spital, sau trece prin probleme spirituale, nu îmi fac timp de el. Când fratele meu este căzut pe margine prăpastiei, nu merg să-l scot afară! Trec nepăsător faţă de el! Şi atunci mă întreb: ”Oare Îl iubesc eu pe Domnul cu adevărat! Dacă pe aproapele meu pe care îl văd, nu îl pot iubi, Îl iubesc eu pe Dumnezeu, pe care nu Îl văd?”
Ştiţi ce ne răspunde Domnul la toate acestea? „Te iubesc pentru că te-am creat. Tu eşti copilul Meu şi Eu nu Te voi părăsi nicioadată! Când plângi, Mi-e milă de tine şi plâng cu tine! Când strigi de bucurie, râd şi Eu cu tine! Când eşti descurajat, Eu te încurajez! Când cazi, Eu te ridic! Când eşti obosit, Eu te port pe braţe! Eu voi fi cu tine până la sfârşitul zilelor şi te voi iubi întotdeauna!” Ieremia 31:3 „Domnul mi Se arată de departe: „Te iubesc cu o iubire veşnică; de aceea îţi păstrez bunătatea Mea!
Mai putem noi sta nepăsători faţă de o dragoste atât de mare? Când citim Isaia 53 sau scene care descriu suferinţa Lui pe Golgota, mai pot eu să-L iubesc doar de pe buze? Când poartă în palme semnul cuielor, semnul iubirii pentru noi, mai pot eu să Îi întorc spatele?
Haideţi să-I dovedim Domnului că Îl iubim cu adevărat, cu toată inima noastră, cu tot cugetul nostru şi cu toată puterea noastră! Să nu uităm că DRAGOSTEA va dăinuii şi în Veşnicii, şi dacă nu vom iubi, nu vom avea parte de cer!!
DOAMNE AJUTĂ-NE SĂ TE IUBIM TOT MAI MULT ZI DE ZI AMIN!!
