„Vestea pe care am auzit-o de la El și pe care v-o propovăduim este că Dumnezeu e lumină, și în El nu este întuneric!” 1 Ioan 1:5
Decembrie a venit cu un aer de sărbătoare românesc care a ajuns până la mine în Etiopia!
În curând se va încheia calendarul 2015, iar eu aș dori ca împreună să ne aducem aminte de binecuvântările primite în acest an. Așa cum titlul vrea să sugereze, cu fiecare binecuvântare-lumină, anul acesta a fost (și încă mai este) o umbră de încercare.
Am să încep cu luna iunie a anului trecut, 2014. Am venit în România unde Dumnezeu mi-a dat harul de a-l vedea pe tata sănătos încă și să petrecem împreună mai bine de o lună de zile înainte ca să plece Acasă pe data de 2 august. Îi mulțumesc din toată inima lui Dumnezeu și vouă celor care ne-ați fost alături în acel timp de încercare. Consider că e o binecuvântare mare felul cum tata a plecat. Nu ne-a fost și încă nu ne este ușor ca familie. Se spune că timpul de jelire aduce la suprafață adâncimile inimii fiecăruia.
În luna noiembrie 2014 am revenit în Etiopia și am pregătit împreună cu Simret „Povestea Crăciunului” în format de broșură. O binecuvântare al cărei rod l-am cules mai apoi. Broșura a fost scrisă în ambele dialecte și am folosit-o în acest fel pentru a demonstra autorităților locale nevoia urgentă a unei decizii în ceea ce privește alegerea unui dialect pentru standardizarea limbii. Aceasta a fost „umbra” pe care am purtat-o pentru mai bine de trei ani de când am început proiectul. Lucrând paralel în ambele dialecte am făcut progrese semnificative în a schița mai bine de jumătate din Noul Testament dar fără decizia unui dialect pentru scrierea limbii, toate acestea ar fi fost în zadar.
În luna iunie 2015 prietena mea din Addis Ababa, Haimi, decide împreună cu soțul ei să își schimbe mașina și alege să îmi spună mai întâi mie și să îmi propună un preț rezonabil: pentru un Toyota Surf, 1991, 22.500$. Mașinile aici în Etiopia sunt foarte scumpe! Pentru aproape 7 ani nu mi-am permis una…nici măcar nu am îndrăznit să visez că voi avea o mașină aici. Ce mică mi-a fost credința: „Doamne cred, ajută necredinței mele!” Mașina am cumpărat-o la începutul lunii iulie. Șofer nou-nouț fiind, am avut de luptat cu frica de a conduce mai ales în condițiile „speciale” de trafic pe care contextul etiopian le oferă … drumul fiind pentru toată lumea în egală măsură: măgari, vaci, capre, oi, găini, copii, oameni și eventual mașini. În luna august, la nici o lună după ce am cumpărat-o, „bătrâna mea japoneză” refuza să mai pornească. Tractată până în Arba Minch la cel mai bun mecanic din zonă și transportată cu camionul până în Addis Ababa unde i-am dat de hac: problema era computerul de bord. Să cumpăr unul nou m-ar fi costat aproape 1300 de $. Dumnezeu a făcut un alt miracol: Husein, mecanicul, a găsit pe cineva care să îl repare pe cel vechi cu numai 300$. De fiecare dată când pornesc mașina retrăiesc intens dependența mea de Domnul: pentru fiecare pas, fiecare respirație…și de fiecare dată când pornesc mașina.
Septembrie a venit cu cea mai mare realizare a proiectului de traducere a Bibliei în limba Ale: un dialect standard a fost în sfârșit ales și acum putem începe să publicăm. Această lumină își are umbra ei: schimbarea de la un dialect la altul pare ceva foarte simplu, dar în realitate este o muncă titanică iar relațiile din echipă sunt foarte tensionate în consecință. Nici unul dintre actualii traducători nu vorbește dialectul Golango. Am căutat un al patrulea traducător din acea zonă și pentru trei luni este angajat cu contract limitat de muncă. Sperăm că va fi angajat permanent din ianuarie dacă Domnul va da banii necesari. Nu ne este ușor, dragii mei frați și surori: pe lângă stresul normal al lucrului într-o echipă mixtă din trei denominațiuni diferite, se adaugă permanentele diferețe între cele trei dialecte. De multă înțelepciune și răbdare avem nevoie. Rugați-vă pentru mine ca să știu cum să fac pace și mai ales să nu cad eu însămi de oboseală.
Binecuvântarea de a lucra în Etiopia cu un permis de munca oferit de Guvern pentru o lucrare spirituală este motiv de mare mulțumire Domnului. Umbra ei de încercare asupra mea este că excelentele cursuri ale Centrului de Instruire Biblică Betlehem din Iași nu sunt acreditate și aici nu mă vor ajuta în a obține un permis de muncă. În prezent, legislația s-a schimbat iar lucrarea de misiune este strict delimitată în latura spirituală și cea de asistență socială. Traducerea Bibliei începând de anul acesta este considerată lucrare spirituală și în consecință trebuie să oferi „calificări spirituale” pentru obținerea unui permis de muncă. Rugați-vă pentru mine ca să îmi arate Domnul o soluție până la sfârșitul lui aprilie anul viitor, când actualul permis de muncă se va încheia.
Vreau să mai împărtășesc împreună cu voi bucuria de a vedea implicarea fraților și surorilor noastre din comunitatea bisericii locale din orașul Gawwada din Ale. Aproape au terminat de construit un nou birou pentru traducerea Bibliei la care au atașat și două camere pentru oaspeți. Proiectul acesta de construcție aparține în totalitate bisericii. Biroul este construit aproape în totalitate cu resurse locale. Este ceva asemănător cu gestul de dragoste al Mariei care consumă un parfum foarte scump pentru o ocazie specială. Numai Domnul a înțeles motivele ei și nu a judecat-o greșit. La fel și aici sunt dintre aceia care nu înțeleg frumusețea acestui gest și care în schimb critică și descurajează. Vă rog să îi binecuvântați în rugăciunile voastre și rugați-vă pentru noi ca atunci când ni se va da ocazia să le putem face bine celor care acum ne vor răul.
Grupul de tineri al bisericii a fost și încă este foarte implicat în proiectul de construcție. Am auzit că și-ar dori foarte mult să cumpere o orgă. Prețul unui astfel e instrument ar putea fi acoperit de bugetul întregii bisericii în următorii doi ani. De aceea aș vrea să fac apel la dumneavoastră. Poate veți auzi de cineva care ar vrea să își schimbe orga cu una nouă iar cea veche fiind încă în bune condiții ar dori poate să o dăruiască grupului de tineri din Gawwada! Ei nu știu nimic despre aceasta, a fost și este ideea mea de a-i încuraja în fapte bune! Tot spre încurajare aș dori să mai menționez faptul că panoul solar ce va fi cumpărat și instalt în noul birou este din generozitatea unei surori românce. Spunem ca Domnul să o binecuvânteze la fel și pe cei asemena ei!
Aș dori să închei cu un motiv urgent de rugăciune. Cu numai o săptămână în urmă am aflat că liderul bisericilor cu care lucrăm (Mekane Yesus) a renunțat la poziție. Peste o lună de zile va avea loc adunarea generală în care vor hotarî următorul lider. Acum trei ani poate vă mai amintiți, ne-am rugat împreună pentru că singurul candidat era Kasahun, cel mai bun traducător. Mă tem că acum situația e neschimbată. Să ne rugăm ca Domnul să facă voia Sa și să ridice lideri cu frică de Domnul în mijlocul bisericii. Mai ales rugați-vă pentru mine ca să am înțelepciunea de a deosebi lucrurile din perspectiva veșniciei.
Mulțumesc că ați avut răbdare să parcurgem împreună derularea evenimentelor din anul ce a trecut! Mulțumiri fie aduse Lui și ne bucurăm în necazurile noastre cu o bucurie deplină! Lumini și umbre a fost pentru mine anul ce tocmai a trecut ! Mă întreb cum a fost pentru fiecare dintre dumneavoastră? Care sunt luminile și umbrele voastre!? M-aș bucura să aud vești!
Cu o rugăciune în suflet pentru fiecare dintre voi, în El, cu mare drag și dor românesc,
a voastră Luminița Prisecaru, misionar Wycliffe România în Etiopia
Anunta-ti si prietenii de acest articol prin:
