ULTIMELE STIRI

Poezii: Nica Ionel

CU TINE E-O MINUNE…

Călări pe cai mă duc în zări Albastru gând mă poartă Călătorind din țări în țări Până la alba-Ți poartă. Deschide-o larg spre vale Căci vin trudit de mers În spate se mai văd pe cale Urmele ce nu s-au șters. Șoptește-mi cald și lin Șoptește-mi Doamne să te-aud Mi-e cupa spartă fără vin Și rodul, e necopt și crud. Și-atât aș vrea, să Te aud; Să crească iar șuvițe-n vie Și să se coacă tot ce-i crud Și inima din piept să-nvie. Călări pe cai mă duc [..Citeste mai mult..]

11 septembrie 2014

Trăiesc pentru Tine…

Sunt câini asmuțiți pe afară, Sunt glasuri ce urlă în hău; Sunt lupi, sunt hiene, sunt tigri Ce caută să facă un rău… Trântit într-un colț la perete Privesc năucit tavanul din casă Lumina plăpândă aruncă trei umbre Ce vor ca să stea cu mine la [..Citeste mai mult..]

11 septembrie 2014

Ce fel de parinte?

Ca o punte spre mandrie Se-nalta falos in vale Un altar ce ascundea Sute de povesti de jale. De cu seara pan’ la ziua, Veneau oameni la Hinom Si aici se petrecea Cel mai nemilos progrom. Palcuri de parinti veneau Cu o jertfa de adus; Un copil duceau de mana Si-ntre flacari era pus. Mii de prunci tipau acolo, Mii de vieti atunci s-au stins Iar Moloh, paganul zeu Se parea ca a invins. Chiar si azi asa se pare Cand in toata natiunea Mii si mii de-atrocitati Strang de gat compasiunea. Milioane de [..Citeste mai mult..]

11 august 2014

ERA TARZIU

Era asa tarziu pe strada Cu visini scuturati, Erau doar hoti si mincinosi Si-atatia Iuda intre frati. Asa era Isuse Doamne Cand Ai venit spre mine Pe strada vietii-ntre copaci Roadele-mi erau putine. Mi-ai spus atunci cuvinte dragi Ce-mi ard si-acum in piept Caci jarul implinirii lor Il plang, il caut si il astept. Si cum mi-au inflorit de-atunci Toti pomii cu iubire in petale, Si-astept sa vina primavara Din ziua revenirii tale. Era, asa tarziu odata Pe strada vietii efemere Erau doar Iude dar [..Citeste mai mult..]

19 februarie 2014

VIATA CA O FRUNZA

  O frunza galbena, imbatranita De-atatea vanturi reci Ce-i gata-si parasi si locul Si viata ei de-atunci pe veci; Aceasta este viata noastra Cand vine toamna pribegiei; Cand reci petalele puterii Cad pe podeaua vesniciei. Oo, viata, cat de scurta esti Si vesnicia ta de lunga Oricat de mult am ocoli Un abur toti `or sa ajunga. Si-atunci voi intelege trist Sau plin de bucurie Ca daca tot m-am vestejit A fost spre chin sau [..Citeste mai mult..]

19 februarie 2014