Reclame
ULTIMELE STIRI

Articole: Vladimir Pustan

Când Regele sosește – Vladimir Pustan

Dar cine e Regele? Născut problematic într-un sat obscur, având ca părinți o țărancă și un tâmplar. Până la 30 de ani a confecționat uși și geamuri, dar s-a specializat în juguri ușor de purtat. N-a mers la școală, n-a scris o carte, n-a călătorit mai mult de 200 km departe de casă. N-a avut o familie, nici birou. La 33 de ani victima unui proces nedrept, părăsit de prieteni, I s-a jucat cămașa la zaruri și a sfârșit agățat pe o cruce ca vitele în cârligul de la [..Citeste mai mult..]

13 aprilie 2014

Optimismul pesimistului – Am 47 de ani și am ajuns să fiu doar o știre. Vladimir Pustan

Există o anume ușurare în schimbare chiar dacă e din rău în mai rău. Adesea e alinător să poți să-ți schimbi poziția ca să te doară și altundeva. Am stat azi aproape toată ziua prin cimitir pentru că sunt zile (din ce în ce mai dese) în care te simți mai confortabil între morți decât între vii. Sau mai sigur. Am 47 de ani și am ajuns să fiu doar o știre, dar ce mă mângâie e că știu că prostul e cel care n-a încercat în viața lui niciun [..Citeste mai mult..]

21 martie 2014

Dorul după fericire II

Eu cred că fericirea e o sumă de lucruri mărunte. Cum ar fi o bucată de pâine pe care s-o rupi în două și să dai o bucată unuia care nu are decât o cană cu apă. Îndiferent dacă îți dă sau nu să bei și tu o sorbitură. Zâmbetul copilului dimineața după ce a împrăștiat pasta de dinți prin chiuvetă. O cafea băută cu cineva [..Citeste mai mult..]

19 martie 2014

Iertarea – Vladimir Pustan

Un rabin și-a întrebat ucenicii: ”Cum știm că s-a sfârșit noaptea și se ivesc zorile?” Unul a zis că atunci când deosebim o oaie de un câine, altul a spus că atunci când putem face deosebirea dintre un măslin și un smochin. Rabinul le-a răspuns că atunci știm că a trecut noaptea și s-au ivit zorile, când ne uităm la un străin și-l vedem ca pe fratele [..Citeste mai mult..]

27 februarie 2014

Nimic despre Ziua Îndrăgostiților – Vladimir Pustan

În unul din războaiele ce-au măcinat Europa în secolul XVII a fost cucerită o cetate. Regele biruitor a hotărât că pentru păcatul nepredării la timp toți bărbații din cetate să fie uciși. Femeile puteau să plece luând cu ele ca bagaj ce puteau ține în spate. Au lăsat aurul și hainele, plitele de bucătărie și trusele de machiaj jos și fiecare și-au luat în spinare tații, soții sau băieții. Așa au ieșit pe poarta cetății. Cocârjate de dulcea povară. Pentru că [..Citeste mai mult..]

14 februarie 2014

Dragostea de dinainte – de Vladimir Pustan

Marcu 14:3 ”A venit o femeie care avea un vas de alabastru cu mir de nard curad, foarte scump și a turnat mirul pe capul lui Isus…” Doar ea a anticipat clipa. În noaptea aceea Iuda pornea tăvălugul evenimentelor care-L vor duce pe Isus la moarte. Femeia a intuit că-i ultima ei șansă de a face ceva pentru un Isus viu. Nu păstra vasul de alabastru închis până îți mor [..Citeste mai mult..]

12 februarie 2014

De ce sunt creștin? – Vladimir Pustan

Pentru că îmi doresc să dau un sens vieții mele. Ideea că mă desparte de animale doar faptul că folosesc laptopul îmi repugnă. Și că sunt îngrădit între naștere și moarte muncind ca să mănânc și să mănânc să pot munci. Dar asta nu are nici un sens. Istoric vorbind nu sunt decât o tenie în condițiile acestea. Pentru că nu-mi permit să fiu budist… Faptul că aș putea rata intrarea în nirvana și să mă transform după repetate morți într-un câine comunitar, [..Citeste mai mult..]

17 ianuarie 2014

Un an nou fericit – Vladimir Pustan

Suntem la frontieră. Am trecut cu 13 ani de sfârșitul lumii anunțat pentru anul 2000. Am trecut cu un an peste sfârșitul lumii anunțat de mayași. Acum ne urăm un an nou fericit. Haidem să facem o hermeneutică necesară acestei urări banale. În primul rând e vorba de un an. Adică 365 de zile, 8.760 de ore, 525.600 de minute, 31.536.000 de secunde. Suficient să mori tot de atâtea ori. Biblia zice că mai bine e să numărăm în zile. E mai practic și mai aproape de adevăr. [..Citeste mai mult..]

1 ianuarie 2014

Un Betel pentru anul care vine – Vladimir Pustan

După 30 de ani de pocăință șchioapă, patriarhul Iacov e invitat de Dumnezeu să se reîntoarcă la primul altar. Prima dragoste. Prima cunoaștere. Prima lacrimă. Prima rugăciune. Atunci se pocăise de frică, dar Dumnezeu nu disprețuiește începuturile slabe. Era bogat, cu familie mare și influentă, scăpase de frica de Esau, dar inima era goală… Și ce folos toate…? Stătea la 15 kilometri de Betel, dar e destul și-un metru în afara harului lui [..Citeste mai mult..]

30 decembrie 2013

La mulți ani, România! – Vladimir Pustan

Sunt român și e destul. Cioran zicea că România e doar geografie și de asta nu suntem responsabili. Atunci cine a scufundat Ada Kaleh? Avem și istorie, domnule Cioran. Pe Burebista l-au trădat oamenii de lângă el, pe Vlad  Țepeș l-a bătut Ștefan cel Mare (și l-am făcut sfânt pentru asta), pe Mihai Viteazul l-am trădat și nici nu l-am îngropat după ce i-am tăiat capul. Au făcut-o niște sârbi cucernici. Pe Horea, Cloșca și Crișan i-au trădat țăranii frumoși ai lui [..Citeste mai mult..]

1 decembrie 2013

De pe vremea lui Ieremia vodă – de Vladimir Pustan

Istoricul scrie că așa cum îi era obiceiul, Ieremia Vodă se duce într-o duminică la biserică. Pe la mijlocul liturghiei, un ofițer vine și îi spune că dușmanul e aproape de Suceava. Dar acesta nu iese din biserică, până nu sfârșește slujba. Oare ce știa acesta și ce-am uitat noi? Că bătăliile sunt ale Domnului. Și victoriile… Noi să ne facem partea noastră, deci să ne rugăm și să ne încredem în El. Să nu ne bizuim pe carele noastre, nici pe călăreții [..Citeste mai mult..]

27 noiembrie 2013

Binecuvântată fi încercare – Vladimir Pustan

Daniel 3:24,25 „Atunci împăratul Nebucadneţar s-a înspâimântat şi s-a sculat repede. A luat cuvântul şi a zis sfetnicilor săi: „N-am aruncat noi în mijlocul focului trei oameni legaţi?” Ei au răspuns împăratului: „Negreşit, împărate!” El a luat iarăşi cuvântul şi a zis: „Ei bine, eu văd patru oameni umblând slobozi în mijlocul focului şi nevătămaţi; şi chipul celui de-al patrulea seamănă cu al unui fiu de dumnezei!”  Nebucadneţar, obosit de atâta [..Citeste mai mult..]

25 noiembrie 2013

Iertarea – de Vladimir Pustan

Un rabin și-a întrebat ucenicii: ”Cum știm că s-a sfârșit noaptea și se ivesc zorile?” Unul a zis că atunci când deosebim o oaie de un câine, altul a spus că atunci când putem face deosebirea dintre un măslin și un smochin. Rabinul le-a răspuns că atunci știm că a trecut noaptea și s-au ivit zorile, când ne uităm la un străin și-l vedem ca pe fratele nostru… Tatăl l-a chemat în casă parcă spunându-i: ”Nu de dragul lui [..Citeste mai mult..]

19 noiembrie 2013

Păcatele creștinilor – 4. Tristețea – Vladimir Pustan

Atunci când e vorba de exteriorizarea sentimentelor biserica se împarte hotărât în două. Unii sunt adepții Mona-Lisei și alții ucenicii lui Pascal. Într-o parte a baricadei stau cei ce cred că un creștin plin de Duhul Sfânt trebuie să aibă întipărit pe față un surâs larg, enigmatic și victorios ca al Mona-Lisei. De cealaltă parte s-au așezat cei ce cred ca și Pascal că a fi încruntat tot timpul e o virtute dumnezeiască. Când nu-ți iese din prima ai dreptul să [..Citeste mai mult..]

22 octombrie 2013