În Germania, pe măsură ce numărul credincioșilor scade, tot mai multe biserici își închid porțile și își caută „o nouă viață”. Unele devin locuințe, hoteluri, biblioteci sau săli de sport, altele se transformă în spații comunitare, iar câteva sunt demolate. Pentru mulți credincioși, dezafectarea unei biserici rămâne un moment dureros, dar pentru orașe și cartierele lor, aceste clădiri pot căpăta un nou sens, scrie Deutsche Welle.
În ultima ei zi, biserica Sfânta Ana este aproape din nou plină. Un cor cântă, iar mica orgă îi acompaniază. Dar aceasta este ultima slujbă oficiată în mica biserică catolică din Gildehaus, un cartier al orașului Bad Bentheim, aproape de granița dintre Germania și Țările de Jos. În viitor, clădirea nu va mai fi loc de cult.
Ceea ce trăiește mica sa comunitate este ceva prin care trec mulți creștini devotați din Germania: pe măsură ce parohiile se micșorează, trebuie renunțat și la clădiri.
Numărul membrilor bisericilor din Germania scade rapid. Doar în 2024, cele două mari biserici au pierdut peste un milion de credincioși, fie prin deces, fie prin renunțarea voluntară la apartenență.
În prezent, peste 45% dintre germani mai aparțin încă Bisericii Evanghelice din Germania sau Bisericii Catolice. În urmă cu 30 de ani, procentul era de aproape 69%. Din acest motiv, biserici sunt acum „deconsacrate” sau „desacralizate”.
Din anul 2000, sute de biserici catolice și protestante au fost închise și scoase din uz.
Ca răspuns la o solicitare DW, Conferința Episcopală Germană a anunțat închiderea și dezafectarea a 611 biserici catolice.
