Arheologii din Turcia au descoperit cinci pâini carbonizate, probabil folosite pentru împărtășanie , care prezintă imagini complexe din creștinismul timpuriu, inclusiv o reprezentare a lui Iisus .
Pâinea datează din secolele VII sau VIII d.Hr. și include o reprezentare a lui Iisus nu ca clasicul „Iisus Mântuitorul”, ci ca „Semănătorul” sau „Iisus Țăranul”, reflectând importanța simbolică a fertilității și a muncii în viziunea creștină asupra lumii din acea epocă, potrivit unui comunicat de presă. Pâinea respectivă include o inscripție greacă care spune: „Cu mulțumirile noastre Preasfântului Iisus”. Alte pâini descoperite alături de ea poartă amprente ale Crucii Malteze.
Arheologii spun că pâinea oferă o perspectivă rară atât asupra vieții artistice, cât și asupra celei spirituale a bisericii din Evul Mediu. Probabil că un incendiu a contribuit la conservarea ei.
„Faptul că pâinea s-a carbonizat și a ajuns în zilele noastre demonstrează condițiile extraordinare de conservare”, se arată în comunicatul de presă .
Descoperirea a fost făcută în provincia Karaman din Turcia, la Topraktepe, locul orașului antic Eirenopolis, unde arheologii continuă să descopere urme ale vieții creștine timpurii. Acesta este situat în centrul-sud al Turciei.
Conform Enciclopediei Catolice , Eirenopolis – sau Irenopolis – a fost o dioceză din provincia romană Isauria, cu o istorie creștină puternică. Sunt cunoscuți cinci episcopi ai orașului: Ioan (325), Menodor (451), Pavel (458), Gheorghe (692) și Euschemon (878).
Conform Enciclopediei Catolice, orașul a fost menționat de scriitorul antic Hierocles în secolul al VI-lea și de un alt scriitor, George din Cipru, în secolul al VII-lea. Apare în registrele bisericești din secolul al VI-lea compilate de Anastasie, Patriarhul Antiohiei, și din nou în Nova Tactica din secolul al X-lea, când se afla sub Patriarhia Constantinopolului.
„Aceste pâini vechi de 1.300 de ani aruncă o nouă lumină asupra unui capitol fascinant al vieții bizantine timpurii”, a declarat un membru al echipei de excavații, potrivit The Jerusalem Post . „Ele dovedesc că evlavia se extindea dincolo de rugăciuni și ceremonii, materializându-se în obiecte care aveau o semnificație spirituală pentru cea mai fundamentală nevoie umană: pâinea.”
Arheologii vor studia compoziția chimică și botanică a pâinii pentru a identifica tipurile de cereale și agenții de creștere utilizați, a precizat The Post.
