Renunț la lume dar nu la Isus?
Cântăm ușor „renunț la lume, dar nu la Isus”, dar nu suntem în stare să renunțăm la ambițiile noastre angajându-ne în lupte puerile între noi.
Am văzut de-a lungul anilor oameni care au renunțat la părtășia cu biserica de dragul unor joburi mai bine plătite prin nu știu ce colțuri ale lumii. Am văzut oameni care au slujit zeci de ani și la sfârșitul vieții au renunțat la tot de dragul unui păcat care-i chinuia de ani de zile.
Mă mir, deși nu ar trebui, la cât de repede ne dezicem de tot ce-i sfânt, de dragul poftelor noastre efemere.
Conchistadorii spanioli îi fraiereau pe băștinași oferindu-le cioburi de oglindă în schimbul aurului. Oamenii se lăsau prostiți pentru că nu mai văzuseră așa ceva. Oglinda crăpată era mai valoroasă decât aurul cu care se obișnuiseră.
Hristos a renunțat la cer, a venit în lumea noastră, S-a născut printr-o fecioară dintr-o familie modestă din Israel. A venit în lumea noastră într-un grajd pentru că în casa de poposire numai era loc și pentru EL.
Ajută-ne, Doamne, să renunțăm la cioburile din lumea asta și să ne lipim inimile de Tine, Hristoase!
