Le-am spus tinerilor că în Biblie se cere ca atunci când faci ceva pentru cineva trebuie „să faci ca pentru Domnul” (Coloseni 3:23). Pavel spune că asta înseamnă să fie făcut perfect, fără cusur. Dumnezeu nu primește jertfe care au cusur. Tradus pentru actualitate, înseamnă că pentru El nu faci caritate cu zdrențe, cu brânză ce-a mucegăit prin frigider sau cu cozonacul uitat în tindă după Crăciun. Și nici nu poți ține Biserica cu preșuri pe jos când tu acasă ai parchet de mahon! S-ar putea ca jertfa să fie neplăcută!
Dacă oamenii ar lucra pentru ceilalți ca pentru Dumnezeu ar face totul cu teamă, cu respect, cu pasiune. Atunci politicienii nu ar mai batjocori populația, nu ar mai da legi în propriul lor interes, medicii ar trata oamenii fără plicuri, fără plase de daruri, poliția nu ar mai lua șpăgi, preoții nu ar mai percepe taxe de pomenire, de înmormântări, de… pastorii nu s-ar mai comporta ca vătafii pe moșie! Nu ar mai exista corupție, hoți, incest, homosexualitate, alegeri falsificate, terorism, analfabetism promovat la loc de cinste, cultură în loc de Duh Sfânt…Interesant este că Apostolul Pavel ne învață „să nu lucrăm ca pentru oameni!” Pentru că sfântul din Tars știa că noi facem faptele după ureche. Respectăm pe unii, ignorăm pe alții, suntem părtinitori sau 100% dezinteresați. Și astfel de comportament ne va costa viitorul.
Ei bine, ar putea spune unii, nu putem să facem totdeauna „tot ce e mai bun sun Soare”, căci Lui Dumnezeu trebuie să-I oferi tot ce e mai bun pe planetă. (Apropos, la biserică trebuie să fie cele mai bune microfoane, cea mai bună sonorizare, cele mai bune scaune, cea mai bună modalitate de încălzire, cele mai bune…). Păi dacă nu poți „să faci celuilalt ca pentru Dumnezeu” atunci „să faci aproapelui ceea ce ți-ai face ție!” Și asta o spune Domnul Isus Hristos ca cea mai bună recomandare la fericire! „Tot ce voiți să vă facă vouă oamenii faceți-le și voi la fel!” (Luca 7:12). Nimeni nu se fură pe sine, nimeni nu se urăște pe sine, nimeni nu se distruge pe sine, nimeni nu-și neglijează trupul…
„Pe cine credeți că o să coste dacă nu respectăm aceste simple principii?”, am întrebat elevii. „Pe cine? Pe noi?”. „Ați răspuns bine. Greșelile noastre nu costă numai pe cei din jur. Ci ne costă pe noi. Promovând falsuri vom avea parte de falsuri! Adică de nimicuri”
Societatea contemporană a ajuns „praf și pulbere” tocmai din cauza că toți facem lucruri „în dorul Lelii”. Dezinteresați de a le face calitativ. De a le face bine, cu gust. „Dacă nu puteți face lucrurile ca pentru Dumnezeu faceți-le măcar ca pentru voi!”, le-am spus în final liceenilor. Să știți că lucrurile ieftine costă cel mai mult!”
Suntem la început de 2022. România e în criză. Planeta e în criză. Politicienii, medicii și presa aservită vorbesc despre un viitor haotic. Totul pare un film hitchcockonian, fără dărâ de happy-end. Se caută soluții. Se fac scenarii. Oare de ce oamenii nu văd că vom scăpa de orice rău în momentul în care facem celorlalți ceea ce am dori să ni se facă nouă? Am uitat că Dumnezeu vrea binele oricui…
Care e cel mai eficient sfat pentru 2022? Haideți ca tot ce facem să fie făcut ca pentru Domnul! Iar dacă nu putem așa, măcar să facem oamenilor ceea ce am vrea să ni se facă nouă! Poate oricine. Garantat 100%.
Anunta-ti si prietenii de acest articol prin:
