Coronavirusul NU este cel mai mare pericol care îi pândește pe copii în pandemie. MASCA și IZOLAREA lasă urme adânci în dezvoltarea psiho-emoțională a tinerelor generații
Printre problemele cu care se confruntă copiii în timp ce poartă mască se numără irascibilitatea, durerile de cap, dificultățile de concentrare și învățare, reticența de a merge la școală, stările de moleșeală sau oboseală.
Urmările experienței pandemice vor fi resimțite de mulți pentru tot restul vieții lor. Ratasinuciderilor, abuzarea copiilor și decesele cauzate de consumul de droguri au crescut dramatic. Rețetele prescrise pentru medicamente împotriva anxietății crescuseră până la mijlocul anului 2020 cu 31%, iar pentru antidepresive, cu până la 22%. Însă copiii, ale căror voci sunt rareori auzite, sunt cei care suferă cel mai mult.
Un studiu publicat online recent relevă efectele nocive pe care măsurile restrictive impuse de guverne în timpul pandemiei de coronavirus le-au avut asupra sănătății psihice și fizice a copiilor, precum și asupra comportamentului acestora, arată LifeSiteNews. Datele folosite în cadrul studiului au fost colectate din primul registru al Germaniei care urmărește experiența pe care o au copiii în timp ce poartă mască. În acel registru online își pot nota observațiile părinți, doctori, pedagogi și alte persoane. Până în data de 26 octombrie 2020, acesta a fost accesat de 20.353 de persoane.
Utilizând date de la 25.930 de copii, cercetătorii au descoperit informații interesante. În medie, copiii poartă mască timp de 270 de minute pe zi. 24 de probleme de sănătate au fost asociate cu purtarea măștii, iar acestea se împart în trei categorii: fizice, psihice și comportamentale. Dintre problemele pe care le întâmpină copiii în timp ce poartă mască, 68% au fost raportate în registru de părinți. Cercetătorii au ajuns la concluzia că frecvența utilizării registrului și varietatea simptomelor raportate indică importanța subiectului. Au fost raportate următoarele simptome: irascibilitate (60%), dureri de cap (53%), dificultăți de concentrare (50%), diminuarea bucuriei (49%), reticență față de mersul la școală/grădiniță (44%), stare generală de rău (42%), dificultăți de învățare (38%) și moleșeală sau oboseală (37%). În plus față de aceste simptome îngrijorătoare, 29,7% au raportat dificultăți de respirație, 26,4%, stări de amețeală, iar 17,9%, lipsa dorinței de a face mișcare sau de a se juca. Alte câteva sute de copii au experimentat o „respirație accelerată, senzație de strânsoare în piept, slăbiciune și stări de leșin.”
Anunta-ti si prietenii de acest articol prin:
