EDITORIALE

Rezoluţiile de Anul Nou, o „tradiţie” sortită eșecului?

Pe lângă zile libere, colinde și cozonaci tradiţionali, orice decembrie care se respectă vine la pachet cu bilanţul realizărilor de peste an și cu multe planuri de viitor.

Rezoluţiile pe care majoritatea le asociază noului an sunt cutezătoare și vizează schimbări diverse: de la o să petrec mai mult timp cu familia, până la o să ajung la greutatea ideală sau o să mă apuc de sport, toate aceste aspiraţii poartă amprenta unor intenţii bune care urmăresc transformarea proiecţiei în realitate. Din păcate, peste 70% din cazuri dovedesc că trecerea de la teorie la practică nu este la fel de ușoară precum trecerea dintre ani, și că între a-ţi propune și a realiza ceva stau exerciţii întregi de voinţă și perseverenţă.

Sondajele arată că cele mai populare schimbări incluse în rezoluţiile sfârșitului de an se referă la îmbunătăţirea stilului de viaţă (55,2%), prin practicarea unui sport (31,3%), îmbunătăţirea dietei (10,4%) sau abandonarea obiceiurilor nesănătoase (13,5%). Clasamentul este completat de obiective legate de muncă, bani și viaţă socială, între care primează achitarea datoriilor, economisirea, întrajutorarea și alte scopuri asemănătoare.

Indiferent de direcţia preferată, angajamentele de tipul de la anul voi face X sau Y lucru au un element comun: data expirării. Sincere și vehemente la nivel declarativ, ţintele favorite nu supravietuiesc, totuși, pe termen lung. Cifrele raportează că, până la sfârșitul lunii ianuarie, o treime din oameni renunţă la promisiunile făcute în preajma sărbătorilor de iarnă, în timp ce, până la finalul lunii februarie, doar 20% din ei își păstrează angajamentele.

De ce se întâmplă astfel și cum putem trece la acţiune, chiar și în condiţiile actuale, când teama, instabilitatea și nesiguranţa atacă însăși ideea de a visa cu ochii deschiși?

Rezoluţiile și credibilitatea schimbării

Dincolo de factorii obiectivi care influenţează concretizarea rezoluţiilor anuale, un studiu interesant aduce în discuţie valoarea încrederii în sine ca agent activ al schimbării.

Potrivit studiului, indivizii care își recunosc puterea de schimbare au mai multe șanse de a se autodepăși, prin faptul ca își propun ţinte înalte pe care le urmăresc cu devotament. Ei consideră că autocontrolul este un instrument dinamic și valid de rafinare a obiceiurilor zilnice, o modalitate de a-și atinge ţelurile. Pot să mă las de fumat!, Pot să renunţ la fast food!, Pot să fiu mai bun la locul de muncă! și alte convingeri similare definesc atitudinea oamenilor care cred în schimbare și lucrează intens în sensul acesta, fără a aștepta ca lucrurile bune să pice din cer.

La polul opus, pesimiștii se îndoiesc de capacitatea de a atrage și menţine schimbarea, motiv pentru care abandonează mai ușor obiectivele pentru noul an. Aceștia tind să creadă că înclinaţiile ereditare sau trăsăturile de bază ale personalităţii sunt mult prea puternice pentru a permite îmbunătăţirea comportamentului, astfel că neglijează resursele interioare necesare atingerii pragului dorit.

Ăsta sunt eu, nu am ce face!Nu pot să îmi înving slăbiciunile!Am încercat, dar nu e de mine!, sunt doar câteva dintre replicile invocate atunci când simţim că progresul se află la ani lumină distanţă de noi. Din acest punct de vedere, creștinii au un mare avantaj derivat din convingerea desăvârșirii sinelui pe cale spirituală.

Rezoluţiile și ambiguitatea schimbării

Un articol publicat în The New York Times identifică și alte motive care ne împiedică să trecem de la vorbe la fapte:

Ambiguitatea dorinţelor – atunci când știm că vrem ceva, dar nu știm exact CE.

Lipsa motivaţiei interioare – atunci când știm ce vrem, dar nu și DE CE.

Inexistenţa unui plan realist de obţinere a rezultatelor – atunci când știm ce vrem, dar nu și CUM vom ajunge acolo.

O alternativă viabilă la această abordare se bazează pe celebrul model inspirat din domeniul managementului, modelul obiectivelor SMART, care, prin faptul de a fi specifice, măsurabile, realizabile, relevante și încadrate în timp, ne facilitează rezultatele dorite.

Astfel, oricât de feerică ar fi ideea solemnizării sfârșitului de an prin promisiunea de a fi mai buni, abordarea trebuie să declanșeze spiritul practic, informat și lucid al unui veritabil plan de afaceri. Dacă, spre exemplu, ne propunem să adoptăm o dietă echilibrată, trebuie să urmăm câţiva pași indispensabili materializării acestui deziderat nu tocmai facil:

  • să restrângem și să personalizăm dimensiunile scopului nostru (trecând de la general la particular, de la vag la concret, de la ce se potrivește tuturor la ce mi se potrivește mie);
  • să înţelegem nevoia de schimbare și beneficiile ei reale (o motivaţie extrinsecă întemeiată pe așa mi-a recomandat medicul sau toţi prietenii mei sunt vegani va sta în picioare pentru o perioadă scurtă de timp);
  • să concepem un plan realist, cu schimbări mici, progresive, adecvate nevoilor noastre (consultând informaţii concludente și, de preferinţă, opinia unui expert în domeniu).
  • citeste mai mult: https://semneletimpului.ro/social/psihologie/rezolutiile-de-anul-nou-o-traditie-sortita-esecului.html

ADMIN

Nu va ingrijoarti,dar,de ziua de maine; caci ziua de maine se va ingrijora de ea insasi. Ajunge zilei necazul ei

Related Articles

Lasă un răspuns

Back to top button
%d blogeri au apreciat: