Devotional – Aflarea partasiei

„Lăudaţi pe Domnul, căci este bun, căci în veac ţine îndurarea Lui!” Aşa să zică cei răscumpăraţi de Domnul, pe care i-a izbăvit El din mâna vrăjmaşului, şi pe care i-a strâns din toate ţările: de la răsărit şi de la apus, de la miazănoapte şi de la mare. Ei pribegeau prin pustiu, umblau pe căi neumblate, şi nu găseau nicio cetate, unde să poată locui. Sufereau de foame şi de sete; le tânjea sufletul în ei.” (Psalmul 107:1-5).

Iată o clasificare a persoanelor care au cunoscut cândva plinătatea Domnului și, la un moment dat, în viața lor au primit o izbăvire glorioasă. Dar acum aceștia se află într-o pustie, rătăcind singuri și fără a mai putea găsi cetatea. „Cetatea” din Vechiul Testament se referă la Sion, care reprezintă adevărata biserică a lui Dumnezeu. Astăzi, desigur, că cetatea este adevăratul Trup al lui Hristos; cei care se închină în duh și în adevăr. Iar această clasă de credincioși descriși mai sus este formată din cei care nu pot să găsească „cetatea”. Ei nu mai frecventează adunările, fiindcă nu par să poată găsi un loc de cult care să răspundă nevoilor lor.

Domnul a poruncit: „Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alţii şi cu atât mai mult, cu cât vedeţi că ziua se apropie.” (Evrei 10:25). Mulți creștini flămânzi merg din biserică în biserică, încercând să își găsească locul. Până la urmă, omul renunță chiar la căutarea unei biserici bune, fiindcă sunt convinși că nu există.