Deoarece universul are un început, e nevoie de o cauză. Energia universului are un început, prin urmare, cere existenţa unei cauze. Oamenii spun: “Am înţeles, Dumnezeu a creat universul, dar pe Dumnezeu cine L-a creat” Însă Dumnezeu e veşnic. El nu are început, deci nu are nevoie de o cauză. Acest lucru ar putea fi mai greu de înţeles, dar nu e nimic iraţional la o fiinţă veşnică.
Însă e absurd faptul că ceva a prins brusc viaţă din nimic. Această idee încalcă legea cauzalităţii. “Înainte ca să se fi născut munţii, şi înainte ca să se fi născut pământul şi lumea, din veşnicie în veşnicie, Tu eşti Dumnezeu !” Psalmi 90:2
Un evoluţionist celebru a fost întrebat odată de unde a apărut Big Bangul. Răspunsul lui a fost: “Dacă cineva te întreabă cum au apărut masa şi energia, întreabă-l numai cum a apărut Dumnezeu.” Cred că afirmaţia lui avea mai multă semnificaţie decât credea el: ceva trebuie să fie veşnic. Fie masa şi energia sunt veşnice, fie Dumnezeu e veşnic.
Oamenii de ştiinţă ne-au învăţat multe despre masă şi energie. Unul din lucruri e faptul că acestea se vor termina. Aşadar, afirmaţia că masa şi energia sunt eterne e absurdă, dar e logic când spunem că Dumnezeu e veşnic. Aşa cum citim în primul capitol din Evrei: “Cerul şi întregul univers se vor învechi ca nişte haine ce trebuie aruncate, dar Tu, Doamne, vei trăi veşnic.” Biblia ne spune că există un singur Dumnezeu, care e Creatorul şi sursa vieţii şi a energiei. Forţele naturii sunt puse în mişcare şi conduse de mâna Lui.
Cine nu a auzit bubuiturile unei furtuni ce se apropie şi nu s-a gândit la măreţia lui Dumnezeu ? “Fulgerile Lui luminează lumea: pământul Îl vede şi se cutremură.” Psalmi 97:4
citeste mai mult: https://alfaomega.tv/creationism/articole/6245-dumnezeul-puterii?fbclid=IwAR2a7-HLO7oGJglBeJH1AHCdEKJKO7h3oL6E_5VAo_oFpVvHoMf6CNJEt8Q
