Dumnezeu ne face parte de bunătate în fiecare zi. Nu există niciun om care să nu fi păcătuit iar dreptatea lui Dumnezeu cerea moartea noastră veșnică. Totuși El nu a uitat că e și bun, dar Cineva trebuia să plătească pentru ca setea după dreptate să fie satisfăcută. Altfel, nu se putea.
Așa a venit Hristos. El a vrut să sufere ca noi să putem fii cu El. Unica noastră soluție de salvare a venit tot de la Dumnezeu. Odată răul săvârșit noi nu-l puteam repara. Dacă aici pe pământ se mai poate să punem cîte un petic pe unde am stricat, sufletește n-aveam nicio șansă. Plata păcatului era moartea și Cineva trebuia să plătească.
Iată-ne astăzi martori ai harului și ai bunătății lui Dumnezeu. Suntem în viață cu șansa de a apela la Hristos pentru mântuirea noastră.
Cineva povestea că un om a visat că i-a pus o întrebare diavolului, dacă ar avea cei din iad vreo șansă, s-ar pocăi cineva? Și răspunsul a fost așa: dacă Dumnezeu le-ar da trei secunde, tot iadul s-ar pocăi.
Mulți oameni au la dispoziție o viață și tot nu apelează la Hristos. Cel mai rău este să mergi la biserică și să nu se lipească nimic de tine. Să te afunzi într-un ritual religios care să iți împietrească inima. Este tragic.
Numai bunătatea lui Dumnezeu ne ține. Dreptatea ar însemna să murim toți într-o clipă. Cum răspunzi bunătății Lui?
Cum ai vrea să te judece Dumnezeu? După bunătate sau după dreptate?
http://www.ciresarii.ro/index.php/bunatate-sau-dreptate-alexandru-fintoiu/
