Contracepția și planificarea parentală

Avem voie noi, credincioșii, să ne punem problema planning-ului familial? Ne oferă Biblia dreptul să stabilim numărul de copii? Avem noi dreptul să „programăm” sarcinile, folosind metode contraceptive?

Viața unui credincios poate fi definită ca raportarea acestuia la voia lui Dumnezeu. Când vine vorba să căutăm să-I fim plăcuți lui Dumnezeu, ne gândim în mod automat la a-I îndeplini voia. Și când vine vorba de voia lui Dumnezeu, orice credincios știe că aceasta trebuie să se alinieze la Cuvântul Său. Scriptura ne dă direcții cu privire la fiecare aspect al trăirii noastre, unele din ele fiind cât se poate de clare, iar noi, creștinii, obișnuim să le clasificăm în „asta face parte din zona albă” și „asta face parte din zona neagră”.

Ce facem, însă, în situația în care unele decizii, alegeri, soluții pe care trebuie să le luăm în viață fac parte din „zona gri”? Acea zonă în care nu găsești în Scriptură răspunsul direct. Convingerea mea este că pentru „lucrurile” din „zona gri” avem responsabilitatea căutării personale a răspunsului. Aici apar interpretările și, pentru multe din ele, Biserica nu are un răspuns teologic clar.

Unul din aceste subiecte gri e contracepția. Prin urmare, avem voie noi, credincioșii, să ne punem problema planning-ului familial? Ne oferă Biblia dreptul să stabilim numărul de copii? Avem noi dreptul să „programăm” sarcinile, folosind metode contraceptive? Iată câteva întrebări, pe care sunt convinsă că fiecare dintre noi ni le-am pus într-un anumit moment al vieții. Acestea sunt întrebări la care mulți vor da imediat răspunsul „da” sau „nu”, bazându-se pe convingerile personale, pe care și le vor susține afirmând că au dovezi biblice în acest sens.

Prin ceea ce vom prezenta mai departe, nu vom încerca să susținem niciunul din aceste răspunsuri, ci, mai degrabă, să provocăm pe fiecare să caute personal răspunsul la aceste întrebări. Cu siguranță, orice cuplu care nu are probleme de fertilitate, folosește o anumită metodă contraceptivă (metoda naturală sau metodele artificiale), fie că recunosc sau nu acest lucru. Și când spun acest lucru, mă bazez pe faptul că șansele de a rămâne însărcinată ale unei femei care are relații sexuale regulate sunt de 85%1. Asta înseamnă că o femeie este capabilă să nască până la 25 de copii, situație pe care nu o prea întâlnim!

Personal, m-am confruntat cu această problemă și cred că, asemeni mie, este una pe care și-o pune orice cuplu. Iar, atunci când dorim cu adevărat să facem voia lui Dumnezeu, El nu ne va lăsa în „ceață”. El Se descoperă celui ce-L caută! Important este să colaborăm cu El și să ne facem partea noastră. Dat fiind faptul că, pe de o parte, acest subiect a fost și rămâne tabu în bisericile noastre, iar, pe de altă parte, educația sexuală în România este încă neglijată (Recent, la nivel național s-au iscat controverse legate de introducerea sau nu a educației sexuale în școli, disciplină ce ar pregăti tinerele din timp pentru metoda de contracepție pe care ar putea să o aleagă după debutul vieții sexuale), cred că fiecare cuplu este dator ca, pe baza unei informări corecte cu privire la metodele contraceptive, să ia o decizie personală cu privire la planificarea familiei, pentru care să-și asume întreaga responsabilitate. GREȘIT nu e să iei în calcul planificarea familială, ci GREȘIT este să nu-L implici pe Dumnezeu în acest aspect. Dumnezeu dorește să-L abordăm și să-L implicăm în fiecare aspect al vieții noastre.

Biblia nu are răspunsuri clare cu privire la contracepție (deși unii vor argumenta cu anumite pasaje din Biblie, cum ar fi cazul lui Onan din Geneza 38:6-10, sau pasajele Psalmul 127:3-5, 1 Timotei 2:15), prin urmare răspunsurile pot fi diferite. Acesta este motivul pentru care unele biserici au adoptat un anumit răspuns în această direcție, însă cele mai multe au ales să tacă. Acest lucru nu a dus decât la un dezechilibru spiritual, relațional și emoțional în rândul multor familii, prin faptul că unele nu au nicio opinie formată pe acest subiect, deși practică una dintre metode. Altele trăiesc frustrarea unei vieți de familie împovărate de grija creșterii unui număr mare de copii, iar altele folosesc în mod necorespunzător anumite metode contraceptive fără a cunoaște consecințele lor.

Trebuie să plecăm de la ideea că Dumnezeu a plănuit sexualitatea în cadrul relațiilor de căsătorie în scopul procreării, al împlinirii familiei și al plăcerii. Dacă limităm relația sexuală doar la scopul procreării, atunci o vom scoate din contextul biblic. De aceea cred că ambii parteneri ar trebui să decidă să aibă atâția copii cât consideră că pot să pregătească în mod adecvat pentru o viață creștină rodnică. Copiii sunt „o moștenire de la Domnul… o răsplată dată de El” (Ps. 127:3), suflete de care suntem responsabili înaintea lui Dumnezeu, nu doar să le aducem pe lume, ci și să le pregătim pentru cer.

Sunt demne de lăudat familiile care, având cadrul și mediul prielnice aducerii pe lume a mai multor copii, au înțeles scopul lui Dumnezeu pentru fiecare dintre ei, veghind cu toată responsabilitatea să-i facă pe toți o priveliște minunată înaintea Cerului și oamenilor. Așadar, această responsabilitate vizează folosirea cunoștințelor în mod inteligent, vegherea asupra relației (o soție care dă naștere multor copii poate fi împovărată de îngrijirea lor, ba chiar îi poate fi afectată sănătatea, trupul neavând timpul necesar refacerii în contextul unor sarcini continue) și, nu într-un ultim rând, creșterea, purtarea de grijă și educarea copiilor printr-o dedicare și implicare a părinților, acordate fiecărui copil în mod individual.

Cum putem să planificăm responsabil aceste lucruri și totuși să nu păcătuim împotriva lui Dumnezeu? Sunt mulți care asociază contracepția cu un act păcătos, gândindu-se la suprimarea unei vieți omenești. Prin urmare, ei consideră că orice abordare a oricărei metode contraceptive este păcat.

Cred, așadar, că e benefic să definim ce este concepția și contracepția, pentru ca mai apoi să clarificăm, pe fondul clasificării metodelor de contracepție, care dintre ele sunt abortive și care sunt neabortive. Este foarte important să clarificăm acest aspect, deoarece creștinii consideră că avortul este un păcat, pentru că distruge viața creată de Dumnezeu. Prin urmare, suntem responsabili să ne informăm care din aceste metode pot avea astfel de consecințe, pentru a nu ajunge în situația unui avort (vom explica despre aceasta mai jos) fără să dorim.

Prin definiție, CONCEPȚIA reprezintă fuziunea dintre ovul și spermatozoid. În momentul concepţiei, celula bărbatului penetrează celula femeii în trompa uterină. Într-un timp scurt, se formează embrionul, care se fixează în ţesutul uterin3. Din punctul de vedere al geneticienilor şi microbiologilor, viaţa omului, ca şi a individului biologic, începe în momentul concepției. Deci, din momentul concepţiei, un embrion în orice stadiu de dezvoltare s-ar afla, este un organism individual, indiferent dacă este format dintr-o celulă sau dintr-un grup de celule.

CONTRACEPȚIA este o măsură temporară și reversibilă de evitare a sarcinii, constând din utilizarea unei metode sau folosirea unui produs contraceptiv (DEX). Așadar, atunci când vorbim despre contracepție, este limpede că nu se pune problema suprimării unei vieți omenești. TREBUIE să avem, însă, în vedere faptul că unele dintre aceste metode contraceptive au efect abortiv (adică distrug forma de viață deja creată).

În România, de-a lungul timpului, au fost folosite cu precădere metodele naturale de contracepţie. Metodele moderne, la scară mare, sunt de dată recentă. Pilulele sau anticoncepţionalele orale şi dispozitivele intrauterine (DIU), care sunt şi cele mai utilizate în România, au apărut pe piaţă în mod oficial după 1989. Din nefericire, în România, informațiile despre contracepție sunt deficitare. Se cunosc foarte puţin riscurile pe care le implică contracepţia modernă. Din statisticile organizaţiilor care militează agresiv pentru contracepţie, reiese că utilizarea acestor metode a crescut foarte mult, mai ales după 1993.2

Conform Ministerului Sănătății și Familiei, în anul 1999, metodele de contracepție au fost folosite după cum urmează:

• Spermicide – 3%
• Dispozitive intrauterine – 7%
• Contraceptive orale – 8%
• Prezervative – 9%
• Nici o metodă – 35%
• Alte metode moderne – 1%
• Coitus interruptus – 28%
• Ritm / Calendar – 6%
• Sterilizare feminină – 3%

În 1999, majoritatea femeilor şi bărbaţilor aveau doar informaţii sumare despre contracepţia modernă, mai cunoscute fiind pilulele, prezervativul şi dispozitivele intrauterine. Totuşi, în România există un număr mare de femei care nu folosesc nicio metodă de contracepţie (aproape 1,4 milioane de femei, cu vârste cuprinse între 15 şi 44 de ani). O mare parte dintre acestea manifestă reticenţă, pornind de la efectele secundare ale acestor produse, sau din cauza preţului lor mare. Multe dintre aceste femei nu folosesc contraceptive din convingeri religioase.2

Substanţele abortive, prezente în unele metode contraceptive, pot ataca forma de viaţă încă din primele momente, ce urmează după concepţie. Există dispozitive sau medicamente care împiedică fiinţa nou concepută să se fixeze în ţesutul uterin. În asemenea cazuri, ea este expulzată din uter printr-un AVORT SPONTAN (numit avort hormonal). Toate substanţele sau dispozitivele contraceptive care au un asemenea efect, care provoacă avortul hormonal, trebuie incluse în categoria celor abortive3, avort ce are loc timpuriu, în primele 14 zile de viață a embrionului (medical se mai numește avortul menstrual) , deci înainte de implantarea lui în uter. Nicio femeie (din cele care folosesc metodele contraceptive abortive) nu știe când are loc un astfel de avort, deoarece se elimină în timpul ciclului menstrual.

Termenul de avort hormonal nu apare în literatura de specialitate întrucât medicina nu consideră sarcina ca existând decât după nidare (fixarea embrionului în mucoasa uterină)4. Statutul embrionului a fost însă clar precizat în 1986, de către Comisia Juridică şi a Drepturilor Omului (a Adunării Parlamentare și Consiliului Europei): „Noi ştim acum că existenţa umană începe din momentul oului fecundat”. Cu toate acestea, gândirea filozofică laică, precum şi câţiva teologi catolici, consideră că noua fiinţă umană îşi începe existenţa într-un moment ulterior fecundaţiei (dupa ziua a 14-a).

Metodele de contracepție abortive

Din categoria metodelor contraceptive abortive fac parte: pilulele „de-a doua zi” (contracepţia de urgenţă); dispozitivele intrauterine; contraceptivele injectabile; implanturile subdermice; anticoncepţionalele hormonale orale. Toate aceste metode contraceptive pot declanșa mecanisme abortive. De exemplu, dacă cineva folosește pilulele anticoncepționale regulate, de fapt acestea impiedică fixarea ovulului deja fecundat în uter, însemnând, practic, avort.

Este bine de știut, de asemenea, faptul că toate aceste metode contraceptive abortive, pe lângă efectul abortiv, au un efect negativ și asupra celorlalte organe, îmbolnăvindu-le. Aceste boli sunt date de acel stoc de hormoni care rămân în organism. Mai ales afecțiunile cardiace (hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, infarct miocardic). Pilula anticoncepțională, după ani de zile de administrare, poate duce la tromboflebite. După vârsta de 25 de ani, pilula anticoncepțională crește cu cel puțin 4% riscul de cancer la sân. Cancerul de col uterin, la fel. Apoi cancerul de piele, este favorizat de pilulă. Efectele contraceptivelor se înregistrează și la nivelul metabolismului prin hipercolesterolemie, creșterea glicemiei ducând la apariția diabetului clinic. Pe lângă acestea, este afectat sistemul nervos central care se manifestă prin cefalee, stări depresive.

Ești printre acele persoane care, ani la rând, în necunoștință de cauză, ai recurs la una dintre aceste metode contraceptive, fără să știi despre efectul lor abortiv sau consecințele pe care le poate avea asupra trupului tău în urma folosirii lor? Te confrunți astăzi cu o boală, ca efect al folosirii unor astfel de metode? Mărturisește înaintea lui Dumnezeu acest păcat făcut din neștiință, căci „… cine le mărturiseşte (păcatele) şi se lasă de ele capătă îndurare” (Prov.28:13). „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne cureţe de orice nelegiuire” (1 Ioan 1:9). Pocăința și închiderea oricărei uși de intrare a păcatului în viața ta vor atrage după sine vindecarea.

Metodele de contracepție neabortive

Există însă și planificarea naturală (metodele naturale de contracepție, NEABORTIVE) prin care cuplurile își pot administra fertilitatea. Aceasta se bazează pe recunoașterea zilelor fecunde ale femeii, zile în care se poate produce o sarcină. Învățarea lor poate ajuta cuplul să le folosească atât la contracepție (prin evitarea contactelor sexuale în această perioadă sau recurgerea la celelalte mijloace contraceptive), cât și la concepție. Aceste metode constau în renunțarea la contacte sexuale în perioada în care ovulul ar putea fi fecundat.

Principalele metode naturale de contracepție sunt: metoda temperaturii bazale; metoda mucusului cervical; metoda calendarului (sau a ritmului); metoda simptotermală; metoda coitului întrerupt.

Din categoria metodelor contraceptive neabortive mai fac parte metodele de barieră, care au ca efect anticoncepțional blocarea intrării spermatozoizilor în cavitatea uterină. Din această categorie fac parte: prezervativul; diafragma; cupola cervicală; spermicide; bureți vaginali.

Chiar dacă aceste metode din urmă pot crea cuplului un oarecare disconfort în relația sexuală, beneficiile lor sunt evidente: morale (nu au efect abortiv), fizice (previn riscul îmbolnăvirilor, în special al cancerului), financiare și chiar relaționale.

Sunt persoane care acceptă abstinența ca singura metodă contraceptivă biblică. De menționat însă aici faptul că Pavel atrage atenția asupra acestui pericol de a face loc ispitelor Satanei: Bărbatul să-şi împlinească faţă de nevastă datoria de soţ; şi tot aşa să facă şi nevasta faţă de bărbat. Nevasta nu este stăpână pe trupul ei, ci bărbatul. Tot astfel, nici bărbatul nu este stăpân peste trupul lui, ci nevasta. Să nu vă lipsiţi unul pe altul de datoria de soţi, decât doar prin bună învoială, pentru un timp, ca să vă îndeletniciţi cu postul şi cu rugăciunea; apoi să vă împreunaţi iarăşi, ca să nu vă ispitească Satana, din pricina nestăpânirii voastre. (1 Corinteni 7:3-5)

Toate aceste informații prezentate aici nu sunt cu scopul de a vă recomanda una dintre aceste metode. Așa cum am spus la început, planificarea familiei este o problemă personală a cuplului de a se informa și a colabora cu Dumnezeu. Este decizia fiecărui cuplu dacă vor folosi o metodă contraceptivă sau nu, și care anume.

Biblia nu interzice în mod specific contracepția. Ca și în cazul lui Onan, nu metoda contraceptivă era de acuzat, ci motivațiile din spatele ei. Dacă se recurge la o metodă contraceptivă din motive egoiste, lucrul acesta poate fi considerat rău. Dacă, însă, contracepția pentru un timp vizează starea de sănătate fizică, emoțională și relațională a cuplului sau pregătirea cadrului benefic pentru aducerea pe lume a copiilor și creșterea lor, atunci motivațiile sunt corecte. Să nu uităm, de asemenea, că teama de sarcină inhibă adesea bucuria relației sexuale, iar Dumnezeu dorește să te bucuri alături de partenerul tău.

Articol de Daniela Toplicianu, Consilier AOTV

Note:
1. Mi se poate întâmpla și mie, Clinica ProVita Cluj, 2016
2. O viziune asupra vieții, de Larisa Ciochină și Constantin Iftime, Ed. ProVitaMedia, București, 2003
3. www.creștinortodox.ro/contraceptia
4. www.provitabucuresti.ro/bioetica/avortul/proceduri-metode-avort

sursa: https://alfaomega.tv/viata-spirituala/sexualitate/6760-contraceptia-si-planificarea-parentala