Păcatele Sodomei
Mulți se întreabă cum s-a ajuns la imoralitatea sexuală de azi? Cum s-a ajuns ca rușinea să fie o rușine în sine, când de fapt ea este semnalul, becul acela roșu care te atenționează că ai trecut granița moralei și a bunului simț.
Este un verset în Biblie care descrie starea Sodomei (Ezechel 16:49), care L-a făcut pe Dumnezeu să trimită foc din Cer asupra ei.
Primul păcat a fost îngâmfarea. S-a încrezut în puterile ei, în banii ei, în educație, în orice făcea, iar această mândrie a făcut-o să respingă vocea cugetului. Când ateismul crește considerabil într-o țară, realizezi gradul ei de înstrăinare de Dumnezeu și de îngâmfare, iar ateismul este filozofia cu care se îngrașă monstrul din noi.
Se spune că ateismul stă la baza celor mai mari crime din istorie și când mă uit la Comunism, Nazism și Fascism pot confirma. Iar filozofia “corect politic” va face victime care vor fi plânse mai târziu. Milioane de vieți distruse de boli și de sinucideri din cauza bulversării identității.
Al doilea păcat a fost trăirea Sodomei într-o liniște nepăsătoare în mijlocul belșugului, care a făcut-o să nu sprijinească mâna celui nenorocit și lipsit. Când belșugul te face să-ți pierzi umanitatea, când ai bani și începi să-ți faci absolut toate poftele, firea ta ajunge fără frâu.
Maica Tereza spune că dacă nu poți îngriji 100 de oameni îngrijește măcar unul. Din îmbuibarea noastră se nasc “urâciunile blestemate” care au adus moartea Sodomei. Din lipsa iubirii celor sărmani, din lipsa compasiunii cădem în patimi.
Așadar, un bun remediu împotriva desfrâului este să ieșim din liniștea noastră nepăsătoare față de semeni. Să nu ne mai întrebăm: “Iphone ori Samsung?”, ci: “Pe cine aș mai putea ajuta cu surplusul meu!”
Când te întrebi: “Ce bine mai pot face?” Nu mai ai timp să te intrebi: “Ce spurcăciuni mai pot face?”
Doamne ajută!
Anunta-ti si prietenii de acest articol prin:
