Ipocrit ești atunci când joci rolul altuia, atunci când denaturezi în mod voit adevărul pentru ați crea o mască cu designul dorit de tine. Sursa atitudinii ipocrite provine din dorința de a avea o imagine, din iubirea de sine și din motivul de a ascunde slăbiciunile sau chiar un păcat.
Doi oameni s‑au dus la Templu să se roage; unul era fariseu, iar celălalt era vameș. Fariseul stătea în picioare și se ruga în sine însuși astfel: Dumnezeule, Îți mulțumesc că eu nu sunt precum ceilalți oameni – tâlhari, nedrepți, adulterini – sau ca și vameșul acesta! Eu postesc de două ori pe săptămână și dau zeciuială din tot ceea ce câștig! Vameșul însă stătea la distanță și nu îndrăznea nici măcar să‑și ridice ochii spre cer, ci se bătea pe piept, zicând: Dumnezeule, îndură‑Te de mine, păcătosul! Eu vă spun că mai degrabă acesta s‑a coborât acasă îndreptățit, decât celălalt. Căci oricine se înalță pe sine, va fi smerit, iar cel ce se smerește, va fi înălțat! – Luca 18:10-14 NTR
Atunci când porți masca ipocritului sfidezi prezența lui Dumnezeu și negi faptul că este atotprezent, însă El cunoaște cine e actorul din spatele măștii!
CITESTE MAI MULT: http://partascuhristos.com/devotionale/sincer-sau-ipocrit/
