E o perioadă de colinde, bucurie și nădejde. Totuși, mulți nu realizează. Sunt oameni care cântă și ei dar nu știu ce. Hristos ne-a adus mântuire, dar, ca să fii mântuit, trebuie să conștientizezi că ai nevoie de salvare.
Este ca un fel de 112 pentru suflet. Păcatul are nevoie de ispășire. Dumnezeu a văzut că nu ne puteam mântui singuri – motiv pentru care a fost nevoie de Isus Hristos pe pământ. A lăsat totul ca să ne salveze. A făcut totul.
S-a născut într-o iesle ca cei săraci să înțeleagă că a venit și pentru ei. A fost un om ca și noi dar fără păcat. Era Rege, ca și cei bogați să priceapă că se poate, la Dumnezeu.
Totuși, a venit la ai Săi și nu L-au primit. A fost ignorat de oameni, urât de Irod, disprețuit de cărturari și farisei, acuzat și părăsit. N-a fost loc pentru El în lumea noastră pentru că oamenii au considerat lumea a lor când de fapt nu era.
Totuși a fost primit de oameni simpli și de oameni care practic într-o gândire a vremii respective, n-ar fi avut niciun drept.
Acum, după atât timp, vestea bună o mai cântă doar creștinii din când în când atunci când vine iarna. Sper să nu fie doar un obicei, încă mai sper. Ar fi groaznic să te duci cu vestea bună și să fii trist sau nemulțumit de anumite aspecte.
Vestea bună înseamnă să fii atât de fericit că Isus te-a mântuit încât să mergi să spui și altora. Restul sunt decorațiuni pe care le prezentăm oamenilor într-o formă sau alta.
Să nu fim împodobiți ca bradul care arată frumos pe afară dar e tăiat și mort, având tot felul de brizbriz-uri spirituale și o viață fără esență. Să ne îmbrăcăm cu sfințenie, neprihănire, bunătate, pace și să fim plini de viață.
În rest, bucurați-vă. Isus în noi, nădejdea slavei.
http://www.ciresarii.ro/index.php/bucurati-va-alexandru-fintoiu/
Anunta-ti si prietenii de acest articol prin:
