Alegerile prezidențiale s-au încheiat, iar Donald Trump a fost ales Președinte al Statelor Unite, ceea ce foarte puțini și-ar fi imaginat vreodată. Nu contează care sunt diferențele politice și religioase dintre noi, cu siguranță cu toții suntem de acord cu faptul că această campanie a fost demoralizantă pentru cea mai mare parte a țării. Deci ce ar trebui creștinii evanghelici să facă acum ?
Primul lucru, desigur, este să se roage pentru viitorul președinte Trump. Biblia ne spune să ne rugăm pentru toți cei care sunt în dregătorii (1 Tim. 2:1-2). Mai mult, Scriptura ne spune să dăm cinstea cui datorăm cinstea (Rom. 13:7). Mulți dintre noi suntem profund diferiți față de noul președinte și asta ar fi fost situația indiferent cine ar fi cîștigat, însă noi trebuie să ne rugăm pentru ca el să reușească să conducă țara noastră cu înțelepciune și dreptate.
Conservatorismul la care mulți din noi am sperat – multietnic, profund constituțional, vizionar – a fost înlocuit în Partidul Republican cu altceva. Pe de o parte, este un populism etno-naționalist în stil european, în opoziție cu o intensificare a mișcarii de stînga progresistă în rîndul Partidului Democrat. În ambele mișcări, problemele de morală- anumite referințe personale(private, particulare) precum și probleme de stabilitatea familiei- sunt marginalizate. Avem acum la orizont o politică de revoluție sexuală. Aceasta înseamnă că creștinii evanghelici sunt practic oropsițipolitici – fie că își dau seama de asta sau nu.
Nu e cea mai rea situație în care ne putem găsi. Puterea politică – sau iluzia acesteia – nu a fost întodeauna favorabilă în ceea ce ne privește. Astfel de influențe au condus la conformarea minților noastre la cele lumești, cu privire la ceea ce contează și cine contează, pe tot parcursul istoriei. Ar trebui să avem, așa cum a spus Jim Eliot în urmă cu o generație, propria noastră enclavă/comunitate separată.
Ce putem face? În primul rînd, putem menține o claritate profetică care este dispusă să îndemne la pocăință tot ceea ce este nedrept și împotriva lui Hristos, fie că este cultura avorturilor, a divorțurilor sau a rasismului. Noi putem fi acei oameni care să spună adevărul care ajută sau rănește pe așa zișii noștri aliați sau așa zișii noștri dușmani.
Mai mult, indiferent de divizarea rasială sau etnică din America, putem fi acele biserici care să demonstreze și să întruchipeze reconcilierea Împărăției lui Dumnezeu. La urma urmei, nu suntem doar o parte a coaliției, ci parte a Trupului – un Trup care este alb și negru, latino și asiatic, barbat și femeie, bogat și sărac. Suntem parte a unui Trup cu un Cap care este vorbitor de limba aramaică din Orientul Mijlociu. Ceea ce afectează pe creștinii de culoare, pe cei hispanici și asiatici ar trebui să îi afecteze și pe creștinii albi. Iar sărăcia și problemele sociale din rîndul clasei muncitoare a albilor ar trebui să afecteze și creștinii de culoare, pe cei hispanici și cei asiatici. Noi aparținem unii altora, pentru că aparținem lui Hristos.
Citește mai mult http://revistacrestinulazi.ro
