Altcineva mi-a zis că-n timpul săptămânii “nu se strâng decât puțini, că în diaspora frații sunt istoviți de muncă”. De parcă frații din țară care fac betoane, prășesc, strâng fânul ori îngrijesc de animale n-ar fi ocupați sau istoviți după o zi de corvoadă agricolă. Dar ce m-a șocat cel mai tare e că o biserică din țară mi-a făcut o invitație dar “numai dimineața”, deoarece “duminică seara nu e program, frații au concedii și sunt plecați în vacanță”! Că vorba domnului Băsescu: “Iarna nu-i ca vara!” Apropos, unde-o fi pentru ei Dumnezeu vara?
Constatăm că tot încercăm să ne găsim scuze pentru inapetența noastră de închinare în Casa Domnului. Ucenicii, Biserica și chiar strămoșii noștri n-au procedat niciodată așa. Pentru ei credința a făcut totul posibil, dragostea a făcut totul ușor. Ca și noi, și ei au avut vară…
Spuneam ieri unui frate că lipsa de la Biserică arată termometrul dragostei pentru Cer. Dacă lipsim odată poate fi accident. Dacă lipsim de două sau trei ori la rând devine obișnuință. Apoi ne facem alt program, alt creștinism, altă Biserică, altă Biblie, alt Isus! O cale mai ușoară. Și mai rea. Și vorba unei domnișoare: “oamenii ar trebui să înțeleagă că mergând pe-o cale rea nu vor ajunge la o destinație bună!”
În Psalmul 84:10, fiii lui Core spun mai marelui cântăreților: “Mai mult face o zi în curțile Tale decât o mie în altă parte”. Hai să vedem cum vine asta. Care îți sunt cele mai fericite zile din viață? Ziua nunții în care rochia de mireasă te-a adus în centrul atenției a mii de persoane? Prima întâlnire cu persoana pentru care îți sfârâiau creierii? Un concediu de neuitat acolo unde ai visat o viață? Când ai urcat pe scenă și ți s-a atârnat la gât medalie? Când ți-ai luat în brațe întâiul născut? Când ai primit cadou o casă?
Nimic din toate astea nu echivalează cu ziua din curțile lui Dumnezeu! Din Casa Lui…
Românii spun că iarna e vara sufletului. Totuși, vara pentru mulți e iarnă spirituală! Sau lacăt pe suflet! Cine are sufletul încuiat nu poate să deschidă niciodată Cerul…
Iubiți vara! Dar la pachet cu curțile Domnului…
P.S.: Articolul de față nu este împotriva fraților din diaspora, cum cred deja unii. Nici a celor din România. Frați deosebiți sunt și acasă și afară. Am scris cu durere despre joaca unora de-a biserica. Care-i și colo și dincolo.
Nicolae Geantă – http://www.ciresarii.ro/
