Dumnezeul din interior

Totdeauna m-am raportat la Isus ca la un Dumnezeu de afară…

Mă rugam, îi ceream lucruri, aveam conversații lungi, așa cum facem cu prietenii noștri cei mai buni. Și cred din inimă că este Prietenul meu cel mai bun. Dar meditând odată la relația mea personală cu El, frământându-mă vizavi de victoriile în bătăliile vieții, la contrastul dintre viața trăită și promisiunile Lui, la ceea ce vedem cu ochii fizici…am găsit ceva interesant – Dumnezeul din interior!

Mi-am dat seama că mă raportez la El ca la un Dumnezeu din afară, nu Cel din interior, ca la Cel care locuiește în mine. Puterea mea de a împlini lucrurile promise erau limitate de propria-mi gândire și resurse umane. Adică, Îi ceream să mă ajute îgnorându-L, încrezându-mă pe “dumnezeul eu”, pe propriile forțe. Nu era de mirare că pierdeam bătălie dupa bătălie. Eu nu-mi eram deajuns…

Romani 7:17. Şi atunci, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuieşte în mine.18. Ştiu, în adevăr, că nimic bun nu locuieşte în mine, adică în firea mea pământească, pentru că, ce-i drept, am voinţa să fac binele, dar n-am puterea să-l fac.19. Căci binele pe care vreau să-l fac, nu-l fac, ci răul pe care nu vreau să-l fac, iată ce fac!20. Şi dacă fac ce nu vreau să fac, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuieşte în mine.21. Găsesc, dar, în mine legea aceasta: când vreau să fac binele, răul este lipit de mine.22. Fiindcă, după omul dinăuntru, îmi place Legea lui Dumnezeu;23. dar văd în mădularele mele o altă lege care se luptă împotriva legii primite de mintea mea şi mă ţine rob legii păcatului care este în mădularele mele.24. O, nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte…?25. Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru!… Astfel, dar, cu mintea, eu slujesc Legii lui Dumnezeu; dar cu firea pământească slujesc legii păcatului.

Mi-am adus aminte ca o revelație a unei primăveri prea mult așteptate, că Îi aparțin, că nu mai sunt al meu, ci sunt a Lui, nu mai trăiesc eu, dar trăiesc…și viața pe care o trăiesc, o trăiește El prin mine. Eu sunt doar o gazdă a Duhului Său cel Sfânt, Templul Duhului Sfânt, și victoriile mele sunt a Lui de fapt, și înfrângerile mele sunt ale mele. Pentru că prin alegere L-am scos din mine, alegând să mă încred în potențialul meu. Când înțelegi perspectiva trăirii Lui în tine, că nu mai ești tu acela în jurul căruia se învârt lucrurile, ci El este. Victoriile nu se vor lăsa așteptate. Lucrurile imposibile devin posibile datorită Dumnezeului din interior, care trăiește în mine și în tine. Tot ce fac, El face în mine, orice pas, este în direcția în care El mă călăuzește. Astfel, voi face voia Lui plăcută și desăvârșită, pentru că nu sunt despărțit de El, El trăiește în mine!

“The best is yet to come”( ceea ce este mai bun urmează să vină)- acum aceast citat are mai mult sens…

“Am fost răstignit împreună cu Hristos, şi trăiesc… dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa, pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu care m-a iubit şi S-a dat pe Sine Însuşi pentru mine.”-Gal.2:20

Luminița Ciuciumiș

Luminița Ciuciumiș – jurnalulinimii.blogspot.ro