– Iubesc primavara, aroma pamantului reavan, seva urcand prin crengile arborilor, trezindu-i la viata, firavii ghiocei facandu-si loc prin zapada, ca un semn ca iarna nu poate dura vesnic.
– Urasc gerul, nametii uriasi, viscolul care-ti inteapa obrajii si-ti ingreuneaza mersul, cazaturile pe gheata si degetele degerate.
– Iubesc mirosul de iarba proaspat cosita, gustul merelor verzi, culese din copac, milioanele de culori ale toamnei, fosnetul padurii, cantecul ploii si zborul maiestuos al vulturului, desenand spirale transparente pe albastrul nesfarsit al rasaritului.
– Iubesc motivatiile adanci, care te determina sa lupti cu lumea intreaga si cu tine insuti, convingerile pentru care esti gata sa fii rastignit, principiile care-ti mentin verticalitatea.
– Urasc superficialitatea si ignoranta! Urasc lucrurile facute de mantuiala, fara pasiune!
– Iubesc urcusul, efortul suprem, sa-mi simt inima batand nebuna, sa strang din dinti si sa mai fac un pas, lac de transpiratie… Iubesc privelistea magistrala ce se deschide la picioarele mele!
– Iubesc mainile batatorite ale mamei si timbrul cald, inconfundabil al vocii ei ca de inger!
– Urasc strigatul brutal, gesturile lipsite de tandrete, accesul de superioritate al celui frustrat si arogant.
– Iubesc discretia, cuvintele misterioase, comorile ascunse dupa care trebuie sa sapi adanc.
– Iubesc palma intinsa a unui prieten; o recunosc dintr-o mie. Exista in freamatul strangerii de mana ceva nedefinit care te face sa cunosti omul, dincolo de vorbe si gesturi formale.
– Urasc mastile, interesele meschine, privirea perfida si dispretuitoare, zambetul fals, intentiile de manipulare.
– Iubesc candoarea din ochii copiilor, gingasia si nevinovatia lor, jocurile lor naive si lipsite de ascunzis.
– Iubesc promisiunile implinite si oamenii care se tin de cuvant. Cand cineva ajunge la timp la intalnire, mi-a castigat, definitiv, respectul.
– Urasc explicatiile seci, vorbele goale, inutile, minciunile care vor sa se sprijine una pe alta.
– Iubesc cuvintele cumpatate, judecata omului modest si nobil, nesofisticat, izvorata din lucrurile marunte si obisnuite ale vietii, simplitatea si naturaletea.
– Iubesc mana intinsa cu generozitate, ajutorul dat la timp, bunatatea care nu-si trambiteaza intentiile.
– Urasc nepasarea din privirile trecatorilor!
– Iubesc lucrurile facute bine, duse pana la capat.
– Iubesc prezenta Ta, atingerile Tale electrizante, iubesc sa ma alinti, sa ma rasfeti, sa Te stiu alaturi, sa-mi canti cantece de leagan si sa-mi soptesti la ureche infiorate povesti de dragoste, sa ma ghemuiesc in bratele Tale, sa-Ti simt respiratia langa inima mea si sa adorm ca un copil, coplesit de cea mai adanca pace.
– Urasc sa stiu ca m-am indepartat de Tine, ca Te-am neglijat, ca am evitat sa-Ti vorbesc, ca Te-am respins cu buna stiinta, ca nu-Ti mai recunosc vocea, ca Ti-e dor de mine iar eu pastrez distanta, din orgoliu sau din nebagare de seama.
– Iubesc drumul inapoi, sa alerg spre Tine cu respiratia taiata, iubesc imbratisarea Ta, zambetul Tau ingaduitor, caldura si blandetea cu care imi repeti, iar si iar: “Orice ar fi, te iubesc!”
Articol scris de Chris >>> www.rochris.ro
Anunta-ti si prietenii de acest articol prin:
