Aş fi vrut doctore să-ţi spun aceste lucruri faţă în faţă, dar m-am supărat pe tine. M-am supărat că n-ai vrut să iei una din cele 10 pungi cu banane şi suc ce le aveam prin cameră şi să o duci acasă la soţie şi copil, spunându-mi că tu niciodată n-ai luat nimic de la nimeni. Dar eu nu sunt un nimeni, eu sunt prietenul tău şi tu în seara aceea îmbrăcat într-o bluză de lână mai veche nu mai erai doctorul meu anestezist.
Aş fi vrut să-ţi spun să nu pleci în ţara ploioasă cu oameni ce de vineri până luni nu ies din pub-uri. Aş fi vrut să-şi spun să te reîntorci în Tulcea în oraşul ce miroase a ciorbă de peşte, iar verile să ni le petrecem amândoi cu ochii zgâiţi în vârful undiţelor. Aş fi vrut să-ţi spun că e atâta nevoie de tine acolo, dar când mi-ai spus că salariul tău e cât a unei piţipoance de secretară … continuare pe www.ciresarii.ro
