Cand ma gandesc la casatorie mi se pune un nod in gat sau ma cuprinde o intristare brusca pe secunda in functie de cat de ocupat sunt cu alte lucruri sau cat de mult timp are inima sa macine acest subiect. Neajuns sau neimplinire la timp, Pavel scria corintenilor, stiindu-i slabi la capitolul credinta trupeasca, sa isi urmeze pasii normali ai vietii cu Dumnezeu intemeindu-si o familie si un camin numai si numai sub voia Domnului. Privesc parca de la distanta casniciile altora si pe unii ii vad multumiti iar pe altii posomorati si impovarati de griji pamantesti, poate prea mult schimbati dupa pasul de la altar, caci asa cere noua viata in doi. O colega de serviciu casatorita, vorbindu-mi despre casnicie imi spunea ca intotdeauna trebuie sa ai loc si timp pentru tine, un fel de refugiu. Acum imi pare un pas mai greu, insa nu pentru ca nu l-as dori ci pentru ca oamenii la varste dupa 30 de ani devin sigur tipicari si mai greu de impresionat, parca cred mai greu in ce crezi si tu, fetele din biserica trecute de 28 de ani deja nu se mai pot hotara pentru acest pas. Cumva a trecut trenul pentru unele dintre ele, luandu-l in vagon elegant pe cel pe care l-au placut. Dar ce sa-i faci, in gara au mai ramas baieti credinciosi numai ca nu intrunesc cele cinci princiii crestine pe care ne-a invatat pastorul. Sunt criterii care corespund celor cinci degete de la o mana, principii care primesc note prin care se compara compatibilitatea dintre doi tineri. Sa fie asa de imposibile acele principii sau se inseala pastorul si unii chiar au ramas necastoriti. Noi spunem ca vine Domnul dar nu mai credem caci ne facem planuri mari in fiecare zi, scoli inalte, mastere si doctorate, burse in afara tarii (slava Domnului pentru binecuvantari), cumparari de case in rate pe 30 de ani, vacante linistite in tari dezvoltate fara evanghelizare, servicii in occident. Si totusi ne asteapta o nunta sigura si unica fara echivoc, indiferent de starea civila, indiferent de frumusete si bani, chiar daca nu avem casa persoanala (adica nu ceea ce au parintii), indiferent de pozitie sociala, adica poti sa fii maturator stradal, chiar daca nu esti o inteligenta sclipitoare, poti sa nu ai master sau doctorat, sau poti sa ai si una si alta (e mai greu sa le faci ce-i drept), poti sa nu lucrezi in occident, poti fi cel mai sarac om de pe pamant, poti fi bolnav sau sanatos. Vine o nunta mare care nu tine cont de posibilitati si lipsurile de pe pamant, o nunta cum n-a mai fost si nici nu va mai fi, o nunta pe care o asteapta unii de doua mii de ani, o nunta pentru care toti sfintii din cer se roaga sa inceapa, o nunta pentru care si unii sfinti de pe pamant se roaga sa inceapa. O nunta cu invitati de seama din biserica primara, martirii pentru Isus Hristos sunt deja acolo sus s-asteapta trambita ce va anunta venirea miresii, fara fasoane pamantesti, si fara diferente intre nuntasi. E nunta perfecta pregatita de doua mii de ani de Isus Hristos, o nunta pentru care Fiul va face drum spre pamant spre a-si lua mireasa, rapsozi si cantareti de clasa, ingeri si heruvimi, arhangheli, bucurie mare, e nunta mielului, cu haine de sarbatoare si alai imparatesc. Casatoriti-va devreme si mai presus de asta asteptati-l pe Isus, El vine curand.
Editorial scris de Vasile Iancu
