CrestinTotal.ro » Luta Anca

Domnul vine!?

Admin — Sat, 17 Dec 2011 07:23:28 +0000

In intunericul ce domnea peste oras, se auzi gongul asurzitor al ceasului batand miezul noptii. Pretutindeni era o liniste adanca, iar strazile inguste si mizerabile imprastiau un miros insuportabil. Insa, nu atmosfera sumbra a orasului iti dadea fiori, ci locuitorii lui. Vedeai ici-colo oameni ciudati pasind printre zidurile reci ale cladirilor. Unii purtau pe spate incarcaturi grele, atat de grele incat le incovoia sina spinarii pana atinteau cu privirea pamantul. Altii mergeau legati in lanturi, fara sa faca nici macar o incercare de a se elibera din ele. Oameni tristi, parca obisnuiti cu totii sa paseasca prin bezna orasului. Unii umblau taraganandu-se dintr-o parte in alta, parca imbatati, abia taraindu-si picioarele pe drum. Vedeai oameni care alergau ca nebunii fara sa priveasca la ceea ce se intampla in jur, iar din colturile solitare, ochi haini urmareau fiecare pas, infometati dupa o noua prada, dupa o noua victima… Toate usile zavorate si numai tacere! Dar cum ceasul anunta miezul noptii, la cate o fereastra solitara, se iveau chipuri. In lumina palida a lunii puteai contura chipuri istovite de plans, brazdate de durere, ochi care cercetau vazduhul. Era noapte… si, totusi, nimeni nu dormea la acea ora. Dar dintr-o data, intr-un cor, glasuri de mii de suflete au strapuns linistea morbida! Iar o jale de nedescris incepu sa rasune acum, in valea acoperita de intuneric… “Vino, Doamne Isuse!” se auzea printre suspine, chemarea. “Vino, Doamne, mai degraba!” , si iarasi aceeasi strigare inecata in lacrimi! Atatea inimi arse de dor, toate asteptand pe Acela, care le promisese izbavirea din valea durerii! Atinteau vazduhul plini de speranta pentru ca stiau ca, intr-o zi, ochii lor vor vedea pe Mesia venind pe nori in slava si glorie!Cateodata, ne gasim aruncati intr-o vale a plangerii si, parca, suntem uitati in acel loc… Cuprinsi de teama privim ingroziti in jurul nostru la o lume murdara, subjugata pacatului, obisnuita cu intunericul in care zace! Insa, daca ne oprim timp de o clipa si ascultam, vom putea auzi glasul copiilor Sai… neincetat chemandu-L pe Hristos! Asteptand clipa rapirii. Un plans de dor se ascunde in fiecare inima… un dor nesfarsit al tarii eterne. Dorul care ne cheama Acasa! Dar stiu ca, odata, El va veni! Da, va veni! Insa, pana atunci datoria noastra este sa strigam neincetat “Maranata! Vino, Doamne Isuse! Amin”

By Anca

“ Citești Scripturile cu alți ochi atunci când vezi efectiv locurile în care s-au derulat evenimentele descrise.

Prin agentia Oxentia Tourism ai acum ocazia să vizitezi Israelul.

Pentru rezervări sună la: +40 746.675.313 sau la: + 40 744. 731.492

Retrăiește istoria biblică în Tara Sfântă alături de Oxentia Tourism

Filed under: Articole, Luta Anca

M-am indragostit de Isus!

Admin — Thu, 08 Dec 2011 03:08:29 +0000

Prima mea povestea mea de dragoste a inceput cand L-am cunoscut pe Isus! A fost cea mai frumoasa dintre toate. Sa o descriu in cuvinte ? Nu pot… nu gasesc cuvinte sa descriu ceea ce am simtit, dar pot sa va spun ca niciun sentiment nu iti aduce atata implinire ca acela din momentul intalnirii cu Hristos! Nimic in lume nu te poate coplesi ca dragostea divina… si odata gustata, ramai bolnav de dragoste! Iti ajunge pana in maduva oaselor, inunda fiecare vas de sange, ajunge pana la inima, si la final iti strapunge sufletul! Iti dai seama ca ceva s-a schimbat… Zambesti ca niciodata. Esti fericit, parca prea fericit. Plangi, dar de data aceasta de bucurie! Realizezi atunci, ca nimic nu va mai fi la fel! Te-ai indragostit de Isus. Da, de Isus! Dar cea mai fericita parte, este ca si El e indragostit de tine. Cineva te iubeste cu adevarat! Chiar daca pare greu de acceptat, iti dai seama ca Dumnezeu te iubeste cum nimeni nu o va face vreodata. Si astfel, cu acesti pasi, povestea ta de dragoste incepe. Pentru unii dureaza o vesnicie, insa pentru altii sfarseste tragic. Depinde de noi! Daca ai renuntat sa crezi acest fapt, e timpul sa-ti amintesti ca iubirea divina pentru tine nu se va stinge indiferent de ce-ar fi! Iar daca ai uitat, e momentul sa stii ca Hristos nu a uitat! Si probabil nu va uita niciodata ziua in care v-ati intalnit… acea zi, in care pentru prima oara ai soptit: “M-am indragostit de Isus!”

Scris de LUTA ANCA

“ Citești Scripturile cu alți ochi atunci când vezi efectiv locurile în care s-au derulat evenimentele descrise.

Prin agentia Oxentia Tourism ai acum ocazia să vizitezi Israelul.

Pentru rezervări sună la: +40 746.675.313 sau la: + 40 744. 731.492

Retrăiește istoria biblică în Tara Sfântă alături de Oxentia Tourism

Filed under: Articole, Articolul zilei, Luta Anca

Sa ne amintim pentru ce traim

Admin — Thu, 17 Mar 2011 08:08:06 +0000

Trebuie sa recunoastem ca uneori cei mai multi dintre noi ne plangem de asa zisele lipsuri pe care le simtim in viata. Suntem nemultumiti de masina, de casa, de imbracaminte, de familie, de felul in care aratam, uitand cat suntem de binecuvantati de fapt! Inchidem ochii si ne prefacem ca nu exista oameni care traiesc pe strazi, care sufera de foame, oameni singuri, care au intr-adevar motive intemeiate pentru a se plange. Si totusi, unii nu o fac…

Mi-aduc aminte de o asemenea persoana. Mereu imbracata modest, un om care statea uneori flamand pentru a-si hrani copii cu paine doar, care a indurat ani grei de frig in casuta in care locuieste. Un om fara bani, masina si fara mofturi. De departe il vezi venind la munca cu zambetul pe buze, mereu vesel slavindu-l pe Dumnezeu in toate! L-am intrebat odata: “Cum poti sa mai zambesti cand viata ta este atat de grea?”

Si, la fel de senin ca de obicei, a raspuns: “Stiu ca viata nu este atat de usoara pe cat as vrea , dar indiferent de greutati si lipsuri, ea trece in fiecare secunda. Insa ceea ce ma face fericit este nadejdea mea, ca Dumnezeu imi pregateste un loc mai bun in ceruri. Nu am nimic aici, dar acolo, in vesnicie, am de castigat cu mult mai mult decat pe pamant.“ Si, iarasi, a zambit. Un om simplu, insa cu toate acestea, mi-am dat seama ca are un lucru mai de pret decat toate: il are pe Dumnezeu!

Stiu ca, odata, toate greutatile si durerile vietii ne vor fi rasplatite de Insusi Dumnezeu, pentru ca n-am uitat niciodata scopul nostru pe acest pamant: acela de a intelege ca fericirea adevarata nu este in viata aceasta, ci in vesnicie. Noi… traim pentru a ajunge odata acolo!

Articol scris de LUTA ANCA

Filed under: Articole, Articolul zilei, Luta Anca

Tu esti un erou!

CrestinTotal postat — Mon, 25 Oct 2010 06:12:55 +0000

Ne gandim adeseori la ceea ce reprezinta pentru fiecare din noi termenul “erou”. Il intalnim pretutindeni: in filme, in benzi desenate, in glume… cei mai multi stiu, ca un erou este cel care lupta pentru binele omenirii, care realizeaza lucruri marete si care salveaza vieti intr-un mod extraordinar. Acesta este eroul pe care-l modelam si pe care ni-l dorim de cele mai multe ori. Insa, putini sunt cei care stiu ca exista si eroi mai diferiti… care stau ascunsi in spatele scenei, aceia pe care lumea nu-i va cunoaste niciodata. Sunt oameni care nu vor uralele multimii, medaliile si renumele in istorie. ,,Eroi” care se multumesc cu bunastarea celor din jur si cu fericirea persoanelor dragi. Stiu, ca undeva, un baietel vrea sa ajunga odata aviator ca tatal sau, o fetita vrea sa fie doctor cand va fi mare, un tanar merge mai departe dupa un esec datorita unor cuvinte spuse de un strain, un batran este ajutat in fiecare zi sa supravietuiasca singuratatii! Pentru fiecare din acestia exista un mic motiv pentru a trai si ziua de maine: oamenii care stiu sa fie in locul potrivit la momentul potrivit. Un asemenea om poate fi fiecare dintre noi. Afla ca tu esti un erou, nu pentru o lume intreaga, ci pentru cineva de langa tine! Avem puterea sa schimbam vieti, sa intindem o mana la nevoie, sa ridicam moralul, sa facem o viata mai frumoasa. Astfel, fericirea celor din jur va reprezenta medalia noastra, iar satisfactia este garantata!

Sa ne amintim pentru ce traim
Trebuie sa recunoastem ca uneori cei mai multi dintre noi ne plangem de asa zisele lipsuri pe care le simtim in viata. Suntem nemultumiti de masina, de casa, de imbracaminte, de familie, de felul in care aratam, uitand cat suntem de binecuvantati de fapt! Inchidem ochii si ne prefacem ca nu exista oameni care traiesc pe strazi, care sufera de foame, oameni singuri, care au intr-adevar motive bine intemeiate pentru a se plange. Si totusi, unii nu o fac…
Mi-aduc aminte de o asemenea persoana. Mereu imbracata modest, un om care statea uneori flamand pentru a-si hrani copii cu paine doar, care a indurat ani grei de frig in casuta in care locuieste. Un om fara bani, masina si fara mofturi. De departe il vezi venind la munca cu zambetul pe buze, mereu vesel slavindu-l pe Dumnezeu in toate! L-am intrebat odata: “Cum poti sa mai zambesti cand viata ta este atat de grea?”
Si, la fel de senin ca de obicei, a raspuns: “Stiu ca viata nu este atat de usoara pe cat as vrea , dar indiferent de greutati si lipsuri, ea trece in fiecare secunda. Insa ceea ce ma face fericit este nadejdea mea, ca Dumnezeu imi pregateste un loc mai bun in ceruri. Nu am nimic aici, dar acolo, in vesnicie, am de castigat cu mult mai mult decat pe pamant.“ Si, iarasi, a zambit. Un om simplu, insa cu toate acestea, mi-am dat seama ca are un lucru mai de pret decat toate: il are pe Dumnezeu!
Stiu ca, odata, toate greutatile si durerile vietii ne vor fi rasplatite de Insusi Dumnezeu, pentru ca n-am uitat niciodata scopul nostru pe acest pamant: acela de a intelege ca fericirea adevarata nu este in viata aceasta, ci in vesnicie. Noi… traim pentru a ajunge odata acolo!

Editorial scris de Luta Anca…© www.crestintotal.ro

Citeste mai multe editoriale de Luta Anca

Crestin Total recomanda :

www.portileraiului.ro Kerigma.ro www.liferomania.ro www.vilaelim.ro www.nouasperanta.ro www.faclia.ro www.carti-duhovnicesti.ro www.sufletsilumina.ro

Filed under: Articole, Articolul zilei, Luta Anca

Unde esti bucurie?

CrestinTotal postat — Fri, 01 Oct 2010 06:00:03 +0000

Bucuria… ce-i bucuria? Intr-o lume in care totul pare invaluit de o ceata a durerii, intr-un loc transfigurat de lacrimi, parca toti se opresc din mersul lor, intrebandu-se:”Oare, de fapt, ce-i bucuria?”. E trist, insa ne dam seama ca ea nu este vesnica. Acum e… peste o clipa dispare! Si, atunci, de ce ne aruncam intr-un tumult din care nu mai reusim sa iesim si cersim cu ardoare fericirea? Fericirea? Azi razi, maine plangi. Realizam ca nimic nu e statornic, ca totul este trecator… pana si gramul de fericire pe care-l ravnim cu atata dor! Insa, candva, pe drumul vietii noastre, va fi un moment, poate unul de luciditate,nu stim, dar va fi un moment in care ceva sau cineva ne va sopti atat de rar si apasat, ca totusi, exista o bucurie eterna… o bucurie ce nu ne-o poate lua nimeni niciodata! O bucurie care te tine in picioare in clipe de durere, care aduce pace in clipele de zbucium si da eliberare in deznadejde! Da, aceasta e fericirea care te avanta spre cer, spre Dumnezeu! Atat de mult cautata de noi in viata, aceasta fericire neinteleasa o intelegem cand il intalnim pe Isus! O cautam si o gasim pe genunchi, in lacrimile unei inimi zdrobite, satui de desartaciune si obositi de iluzii! Dar o gasim si suntem cei mai fericiti! Am gasit totul in El, in Dumnezeul nostru! Da, Doamne… Tu esti fericirea!

Editorial scris de Luta Anca…© www.crestintotal.ro

Citeste mai multe editoriale de Luta Anca, Te astept in fiecare Vineri

Crestin Total recomanda :

www.portileraiului.ro Kerigma.ro www.liferomania.ro www.vilaelim.ro www.nouasperanta.ro www.faclia.ro www.carti-duhovnicesti.ro www.sufletsilumina.ro

Filed under: Articole, Articolul zilei, Luta Anca

Cautam oameni cu suflet

Admin — Fri, 17 Sep 2010 07:11:03 +0000

Oamenii iubesc. Toti oamenii iubesc! Bani, avere, familie, prieteni, orice. Ne legam inimile de ceva, si parca orice-ar fi nu ne mai desprindem de acel ceva. Pas cu pas, fiecare descopera de-alungul anilor cine este el sau ea cu adevarat. Pentru ca, in final, numai noi stim ce ascundem inauntrul nostru. Cum ii descoperim noi, insa, pe toti acestia, a caror inimi sunt pure si nevinovate? Unde gasim oameni cu suflet? Sunt multi care ar spune ca iubirea fata de cei din jur e unul din primile indicii. Dar daca loveste un biet animal spre exemplu? Mai poate fi numit om cu suflet? Suntem buni numai cu cei care pot vorbi si care ne pot intelege, dar cu niste animale, uneori, ne comportam ca niste fiare. Le lovim, le ucidem doar de placere, le abandonam si totusi, ne consideram oameni buni, care iubesc… Ah, cat de nobil e acela care are curajul de a afirma cat este de josnic in faptele lui! Noi iubim, dar nu putem ierta, noi ajutam, dar nu fara a cere ceva in schimb, noi putem compatimi, dar nu stim sa simtim cu cei in suferinta. Afirmam ca suntem buni cu ceilalti, uitand de cate ori n-am facut rau poate altor oameni, altor fiinte fara aparare! Persoanele cu suflet? Lacrimeaza numai cand vad oameni in suferinta, ii doare inima numai cand privesc un biet catel schiopatand, iubesc cu intreaga lor fiinta indiferent de situatie, si au mila… prea multa mila! Da, ei sunt oamenii care te ajuta, te inteleg, te incurajeaza, oamenii care iti zambesc din inima. Oamenii pe chipurile carora poti citi bunatatea, pacea si blandetea! Sufletul lor nu poate fi tinut ascuns inauntru! Intreaga faptura se lasa coplesita de maretia unei inimi pure si sincere! In acest fel dragostea lor este impartasita cu toti, nu numai cu oamenii, ci cu intreaga lume inconjuratoare! Dar ei sunt rari, parca din ce in ce mai rari, “o rasa” pe cale de disparitie!

Editorial scris de Luta Anca…© www.crestintotal.ro

Citeste mai multe editoriale de Luta Anca, Te astept in fiecare Vineri

Crestin Total recomanda :

www.portileraiului.ro Kerigma.ro www.liferomania.ro www.vilaelim.ro www.nouasperanta.ro www.faclia.ro www.carti-duhovnicesti.ro www.sufletsilumina.ro

Filed under: Articole, Articolul zilei, Luta Anca

America, Te iubesc!

Admin — Fri, 10 Sep 2010 08:50:24 +0000

Nouă ani s-au scurs pe calea vieţii de la tragicul eveniment de pe 11 septembrie 2001… Un eveniment în care o lume întreagă a fost martoră la căderea celor două turnuri care împodobeau gloria Americii. Praf şi cenuşă s-a ales de pe urma acelei catastrofe. Însă cea mai mare pierdere, nu au fost ruinele, fierul şi betonul care au clădit mândria unei ţări, ci miile de suflete care şi-au pierdut viaţa în acea zi. Au murit oameni care nu şi-au putut lua rămas bun de la cei dragi, oameni care nici nu s-au gândit că vor trăi clipe de groază, oameni nemântuiţi… Un pământ s-a oprit din mersul lui înmărmurit de teroarea ce cuprinse un întreg continent. Plânsete şi milioane de rugăciuni s-au ridicat către cer. Milioane de întrebări… toate îndreptate către un Dumnezeu care tăcea! Era oare Dumnezeu nepăsător la durerea din inima copiilor rămaşi orfani, la lacrimile mamelor care-şi pierduseră fii sau fiice, la jalea celor ce-au pierdut persoane iubite? În confuzia ce apăsa peste ţară, deasupra miilor de glasuri care cereau răspuns, peste toate s-a auzit vocea unui prooroc care striga: “Te iubesc cu o iubire veşnică”(Ieremeia 31:3). Câteva clipe te părăsisem, dar te voi primi înapoi cu mare dragoste. Într-o izbucnire de mânie, îmi ascunsesem o clipă Faţa de tine, dar Mă voi îndura de tine cu o dragoste veşnică, zice Domnul, Răscumpărătorul tău.”(Isaia 54:7,8) Da, America, Dumnezeu te iubeşte! Nu a dormit în ziua aceea, n-a stat nepăsător, ci El s-a făcut auzit în întreaga lume!
Data de 11 septembrie 2001 nu va fi uitată niciodată! În urma atentatelor din SUA s-au înregistrat 2.993 de victime, simpli civili ce proveneau din peste 90 de ţări. Şi astăzi numele lor sunt comemorate, însă nouă ni se aduce aminte că în ziua aceea Dumnezeu a strigat ceasul trezirii unei naţiuni întregi!

Editorial scris de Luta Anca…© www.crestintotal.ro

Citeste mai multe editoriale de Luta Anca, Te astept in fiecare Vineri

Crestin Total recomanda :

www.portileraiului.ro Kerigma.ro www.liferomania.ro www.vilaelim.ro www.nouasperanta.ro www.faclia.ro www.carti-duhovnicesti.ro www.sufletsilumina.ro

Filed under: Articole, Articolul zilei, Luta Anca

Pe aripile timpului…

Admin — Fri, 30 Jul 2010 09:41:16 +0000

Se aud soapte! Viata, moarte, trecut, viitor… toate se napusteau asupra-mi cu rapiditate! Intr-o secunda mi-am amintit inceputul. Iar soaptele iarasi se auzeau… Moarte, viata, timp! Ce este timpul? O secunda, o clipa… ce sunt ele? Am ridicat ochii si-am vazut, mai departe de vechiul orologiu, de clepsidra, de vesnicile ceasuri, timpul din noi!

Pentru cel cu inima franta, cu inima ingreunata de poverile vietii, ziua de maine este un drept. El are dreptul ca azi sa se odihneasca, sa uite… caci si maine este o zi! Insa cateodata i se refuza si acest drept. Cel fericit, care nu duce lipsa de nimic, traieste ca si cum timpul i se cuvine dintotdeauna, dar ziua de maine e un mister! Uita ca totul s-ar putea sfarsi chiar in acea noapte… Si totusi cui ii pasa? Cine s-ar gandi ca ar putea trece dincolo peste o zi, peste o ora, un minut sau o secunda?

Cat suntem la inceput de drum uitam (sau mai bine nu vrem sa credem) ca viata are un sfarsit! Ni se pare ca totul va tine o vesnicie, ca este timp, timp, si iarasi timp! Cei trecuti isi asteapta plecarea… pentru ei calatoria se incheie.

Suntem purtati pe aripile timpului! Ne lasam adormiti de viata, de lume, de tot si asteptam ca aripile lui sa ne mangaie chipurile istovite. Dupa o vreme ne trezim din somn. Privim in jur… totul pare schimbat! Atunci timpul nu mai este al nostru. Strigam in disperare ” Nu mai am timp”, ceasul ticaie si noua ni se pare ca fiecare secunda se aude ca un dangat de clopot asurzitor anuntand sfarsitul calatoriei! Timpul trece… sau noi trecem? Ah, aripile acelea care ne leganau odinioara in zbor, cad frante la pamant. Se destrama si pana cu pana se pierde in urma.

Ne intoarcem si vedem cum in spatele nostru s-a inchis o poarta grea zagazuind drumul intoarcerii . “Tot inainte” ne zicem imbarbatandu-ne… si ajungem osteniti, parca satui de alergat, goniti de viata si de lume. Ne trezim singuri si schimbati , dar cu ultima putere pasim catre capatul drumului. Din departare se zareste! E acolo! Ajungem… inca un pas, zambim catre ea si sfarsim!

Am clipit brusc. Ochii mei inca priveau tinta o piatra alba de marmura pe care statea gravat un nume… un nume sortit uitarii! Priveam mormantul si am realizat ca, odata, aripile ce ma poarta acum se vor prabusi la pamant… iar pamantul ma va chema la sine!

Trimite si altora linkul acestui articol:

Citeste mai multe editoriale de Luta Anca, Te astept in fiecare Vineri

Crestin Total recomanda :

Kerigma.ro www.liferomania.ro www.vilaelim.ro www.clcromania.ro www.nouasperanta.ro www.faclia.ro www.carti-duhovnicesti.ro www.sufletsilumina.ro www.hainecrestine.blogspot.com

Filed under: Articole, Articolul zilei, Luta Anca

Ochi pentru ochi

Admin — Fri, 23 Jul 2010 08:28:27 +0000

Nu stiu pentru voi ce inseamna o privire, dar pentru mine orice privire spune multe. Nu de putine ori vedeam persoane care trageau cu ochiul spre mine gandind ca biata fata nu observa… normal ca observam! Cateodata zambeam fara sa ma pot abtine, radeam in sinea mea, sau, mai rau, ma enervam. Da, ma enerveaza privirile acelea insistente, de parca as fi la un interogatoriu corporal, in care trebuie sa stau si sa-nghit toate privirile curioase! Nici chiar asa! Indraznesc sa ma uit inapoi cu aceeasi privire, in scopul de a intimida persoana… si merge cu succes de cele mai multe ori! Cand se observa cercetati cu acelasi interes, imediat isi intorc privirea, de obicei, in jos si par sa uite micul atac de priviri! Exista asemenea schimburi de priviri si cu baietii. Stiti, mai sunt acei baieti sculptati de natura, frumosi si ademenitori, bineinteles, inzestrati cu tupeu, care stau si se uita pierduti la tine de parca au dreptul acesta de cand se nasc. Iar eu nu pot sa nu ii privesc inapoi, dar cand o fac, ii privesc in ochi, drept in ochi… asa imi dau seama ce vor! Si de obicei, nu gresesc! Daca sunt timizi, vor intoarce fata, daca sunt indrazneti continua… insa de multe ori acestia nu stiu sa comunice prin ochi, nu pot arata ceva special. Le citesc in priviri doar interesul, poate un “ce bine arata tipa”, “ce frumoasa e” etc… sau alte asemenea banalitati, dar nimic extraordinar! Totusi, am intalnit si baieti care spun multe in priviri, la ei cuvintele sunt inutile. Se exprima liber si fara teama ca cineva ii va auzi! Si sincer, sunt uimita cand vad ceva special in ochii lor, ceva care multora le lipseste, acea sclipire care vrajeste! Interesant modul lor de a comunica! Nu neg, chiar imi place schimbul de priviri cu anumite persoane care stiu sa se exprime astfel. Cand ochii ni se intalnesc, nu renunta usor, ci continua sa se uite in ochii mei. Nu se lasa intimidat si cand e sigur ca a transmis mesajul, se intoarce si-si vede de treaba! E probabil un joc care nu necesita multa pricepere, dar daca stii sa transmiti ceea ce simti printr-o singura privire, probabil vei ramane in amintirea persoanei caruia “i-ai vorbit” multa vreme… chiar pentru totdeauna!

Trimite si altora linkul acestui articol:

Citeste mai multe editoriale de Luta Anca, Te astept in fiecare Vineri

Crestin Total recomanda :

Kerigma.ro www.liferomania.ro www.vilaelim.ro www.clcromania.ro www.nouasperanta.ro www.faclia.ro www.carti-duhovnicesti.ro www.sufletsilumina.ro www.hainecrestine.blogspot.com

Filed under: Articole, Articolul zilei, Luta Anca

Cu gandul acasa…

Admin — Sat, 17 Jul 2010 06:09:32 +0000

Se spune ca acolo unde este casa ta, acolo iti este si inima! Stiti unde am auzit aceste cuvinte? Sunt versurile unei melodii country in engleza. Pentru prima data le-am gandit, cu toate ca probabil le-am auzit si-n romana, dar nu m-au atins niciodata asa cum au facut-o acum! Mi-am dat seama ca indiferent de locatie si indiferent de timp, nimic nu te poate dezlega de locul pe care l-ai numit odata “acasa”. Nu putini sunt cei care pleaca, poate din frageda tinerete, departe de casa, departe de familie… Anii trec, luandu-le multora, mai bine zis furandu-le, rand pe rand poate zeci de amintiri, zeci de clipe pe care ar fi trebuit sa le impartaseasca cu cei dragi. In schimb, undeva, peste oceane, peste munti, pe o prispa sau la o feresatra, sunt multe fiinte care se gandesc la cei de acasa. Ii vezi pierduti pe ganduri, prezenti langa tine, dar, de fapt, ei zboara peste tari si mari, strabatand zeci de mii de kilometri pentru a ajunge in bratele celor dragi. Realizand departarea ce ii desparte de casa lor, am vazut multi, prea multi, fete si baieti, cu ochii in lacrimi… lacrimi de dor! Unii pleaca si nu mai revin niciodata, altii lipsesc si de la inmormantarile propriilor parinti! O distanta care aduce remuscare si regret!
Imi aduc aminte de Cornel. A plecat in America in urma cu 15 ani si nu a mai putut sa se intoarca acasa… La o nunta, printre atatia straini a recunoscut o vecina din acelasi loc unde a copilarit. S-a dus la ea si-a pus capul pe umarul ei si a plans in hohote… de dor!! Da, de dor dupa casa lui!
“M-as intoarce azi acasa! Acum mi-as face bagajul si as pleca de aici!” spunea o fata cu durere in glas in timp ce privea fotografii cu mama ei. O prietena, inainte sa se intoarca in Italia, imi zicea “E atat de bine acasa! Ah, de-as putea sa raman, in loc sa fiu nevoita sa plec”.
Am realizat atunci, ca in fiecare arde dorinta de a se-ntoarce odata in locul inimii lui... locul de care este legat cu sufletul.
Numai la gandul ca cineva asteapta in fiecare zi clipa revederii tale, te determina sa te agati si mai mult de aceasta dorinta, ravnesti cu toata inima sa te intorci odata acasa!! Multi, prea multi, inca tanjesc dupa aceasta. Satui de a fi pierduti printre straini, prea departe de mangaierea unei mame, de incurajarea unui tata… de protectia celor carora le pasa de ei!
Insa noi, cei care suntem aici, acasa, stim ce-nseamna oare cu adevarat acest loc pentru noi? Pretuim oare destul valoarea cuvantului “acasa”?

Trimite si altora linkul acestui articol:

Citeste mai multe editoriale de Luta Anca, Te astept in fiecare Vineri

Crestin Total recomanda :

Kerigma.ro www.liferomania.ro www.vilaelim.ro www.clcromania.ro www.nouasperanta.ro www.faclia.ro www.carti-duhovnicesti.ro www.sufletsilumina.ro www.hainecrestine.blogspot.com

Filed under: Articole, Articolul zilei, Luta Anca

CrestinTotal.ro » Luta Anca

Domnul vine!?

M-am indragostit de Isus!

﻿﻿﻿Sa ne amintim pentru ce traim

Tu esti un erou!

Unde esti bucurie?

Cautam oameni cu suflet

America, Te iubesc!

Pe aripile timpului…

Ochi pentru ochi

Cu gandul acasa…

Sa ne amintim pentru ce traim